Trompetele lui Tutankhamon au sunat istoria după 3000 de ani

Conform Antena 3: Trompetele lui Tutankhamon au reînviat istoria prin undele radio

Într-o seară de aprilie a anului 1939, 150 de milioane de oameni din întreaga lume au fost martorii unui moment istoric, ascultând o transmisiune radiofonică de la BBC. A fost momentul în care trompetele cu care a fost îngropat faraonul egiptean TUTANKHAMON au răsunat pentru prima dată după peste 3.000 de ani. Aceste artefacte extraordinare, considerate de unii a fi purtătoare ale „blestemului lui Tutankhamon”, au oferit o punte auditivă și senzorială unică între trecutul antic și prezent.

Transmisiunea a început cu anunțul crainicului BBC: „Trompetele faraonului Tutankhamon”. A urmat o scurtă pauză, apoi sunetul inconfundabil al unei trompete care zăcuse tăcută timp de milenii, îngropată alături de regele-copil. Pe parcursul următorului minut, fanfara cu accente militare a călătorit pe unde radio din Muzeul din Cairo către ascultători din toată lumea. Experiența a lăsat ascultătorii cu fiori, creând o conexiune profundă cu antichitatea.

Dr. Salima IKRAM, profesor de egiptologie la Universitatea Americană din Cairo, a descris înregistrarea ca fiind „captivantă” și o „punte auditivă și senzorială între vremurile în care a trăit Tutankhamon și prezentul”. Militarul britanic James TAPPERN, cel care a suflat în una dintre cele mai vechi trompete metalice din lume, a vorbit despre „intimitatea extraordinară” resimțită în acel moment.

O descoperire arheologică de excepție

Instrumentul muzical făcea parte dintr-un set de două trompete atent ornate, una realizată din argint și cealaltă din bronz sau cupru. Acestea au fost descoperite alături de celelalte comori funerare ale faraonului TUTANKHAMON, cu aproximativ cincisprezece ani înainte de transmisiunea radio. Egiptologii sugerează că trompetele ar fi putut fi utilizate în timpul procesiunii funerare a regelui, conform reprezentărilor din arta egipteană antică, unde astfel de instrumente apăreau în contexte militare, religioase și ceremoniale.

Meșteșugarii care au creat aceste trompete au demonstrat o măiestrie excepțională în prelucrarea metalului, artefactele fiind nu doar frumoase din punct de vedere estetic, ci și perfect funcționale ca instrumente muzicale. Capetele evazate ale trompetelor erau decorate cu motive florale și zei egipteni. Existenta celor două trompete, una strălucind precum soarele și cealaltă argintie precum luna, ar putea simboliza cele 12 ore ale zilei și cele 12 ore ale nopții, parte din călătoria lui TUTANKHAMON către lumea de dincolo.

Transmisiunea BBC din 1939 evocă o senzație stranie de călătorie dublă în timp: pe de o parte, seara din 1939 când oamenii de pe tot globul s-au adunat în jurul radioului pentru a asculta sunetul trompetelor, iar pe de altă parte, acum peste 3.000 de ani, când contemporanii faraonului au auzit aceleași sunete. Modul în care au fost manipulate aceste obiecte antice, în circumstanțe uneori complicate, reflectă evoluția gestionării artefactelor istorice în ultimele decenii.

„Blestemul lui Tutankhamon” și provocările transmisiunii

Transmisiunea radiofonică din 1939 a fost aproape compromisă de o serie de incidente. În timpul repetițiilor, un muștiuc modern a fost montat pe trompeta de argint pentru a permite utilizarea. La momentul suflării, instrumentul s-a fisurat în mâinile trompetistului. Arheologul Alfred LUCAS, membru al echipei lui Howard CARTER, prezent la eveniment, a fost internat în spital din cauza șocului.

În ciuda acestui incident, instrumentul a fost reparat, iar transmisiunea a continuat. Chiar înainte de difuzare, curentul electric s-a întrerupt în tot muzeul, obligându-l pe trompetist să cânte la lumina lumânării. La scurt timp după utilizarea trompetelor, în septembrie 1939, a izbucnit Al Doilea Război Mondial. Pentru unii, aceste evenimente au întărit credința în celebrul „blestem al lui Tutankhamon”, un mit pe care experții îl resping.

Având în vedere fragilitatea lor, este aproape cert că trompetele nu vor mai fi cântate niciodată. Dr. IKRAM a subliniat că în mod ideal ar fi fost realizată o replică pentru testări, dar utilizarea originalului a fost considerată prea riscantă, oferind o lecție importantă despre conservarea artefactelor.

O nouă casă pentru artefactele regale

În prezent, trompetele lui TUTANKHAMON au fost mutate în Marele Muzeu Egiptean, deschis în noiembrie 2025, situat în apropierea Piramidelor din Giza. În această facilitate ultramodernă, artefactele și miezurile lor originale din lemn sunt păstrate în vitrine cu temperatură controlată. Miezurile ornamentate au contribuit la menținerea formei metalului, dar necesită o temperatură constantă între 18 și 22 de grade Celsius, un mediu ideal pentru conservarea atât a metalului, cât și a materialului organic din lemn.

Securitatea este, de asemenea, o prioritate majoră. Una dintre trompete a fost furată din Muzeul Egiptean din Cairo în timpul revoltei din 2011, fiind regăsită câteva săptămâni mai târziu într-o geantă abandonată într-o stație de metrou. Noul muzeu dispune de sisteme de securitate avansate la nivelul întregii clădiri, precum și de sisteme de protecție specifice pentru fiecare vitrină.

Dezbaterea conservării obiectelor istorice

A meritat transmisiunea BBC din 1939 riscul potențial de a deteriora trompetele? Christine FINN, jurnalistă și arheolog, sugerează că în entuziasmul de a aduce trecutul mai aproape, unii oameni sunt dispuși să își asume astfel de riscuri. Ea a făcut o paralelă cu transportul tapiseriei de la Bayeux, un artefact vechi de aproape 1.000 de ani, din Franța în Marea Britanie, eveniment care a generat controverse din cauza temerilor legate de deteriorare.

Această dezbatere subliniază rolul muzeelor într-o eroare în care artefactele faimoase pot fi vizualizate online de oricine, oriunde în lume. Fragilitatea relicvelor, demonstrată de trompetele care se fisurează, de întreruperile de curent sau chiar de deteriorarea înregistrării originale a transmisiunii BBC, ne reamintește de vulnerabilitatea acestor obiecte. Totuși, puterea tehnologiei permite ca sunetul trompetelor, chiar dacă nu și instrumentele în sine, să dăinuie peste timp.

Sursa: Antena 3