Cluj 3°C
Iași 5°C
Constanța 5°C
„Tratat ca un animal” în pușcărie: Mărturia-șoc din jaful Tezaurului Dacic
A început procesul suspecților implicați în jaful Tezaurului Dacic, un eveniment cu rezonanță internațională. Inculpații, acuzați de furtul unor artefacte de o valoare inestimabilă, au compărut în fața instanței din Olanda, unde au relatat despre condițiile grele de detenție.
Acuzații se plâng de condițiile din închisoare
Chesley W., unul dintre suspecți, a descris experiența sa ca fiind „ca un animal”. El a menționat că a petrecut șase luni într-o celulă insalubră, infestată cu șobolani. Acesta a mai adăugat că publicarea fotografiei și a numelui său îl va bântui pe viață. Chesley W. are un trecut marcat de probleme cu legea, fiind condamnat anterior pentru jaf, deținere de arme, conducere sub influența alcoolului și furt din magazine. Conform informațiilor, el a fost diagnosticat cu o tulburare de personalitate.
Un alt suspect, Bernhard Z., cu un trecut similar, a fost și el închis pentru infracțiuni grave, inclusiv spargere violentă de locuință. Z. are un cazier judiciar vast, cu multiple condamnări pentru vandalism, agresiune, posesie de droguri și conducere sub influența alcoolului. În fața instanței, acesta a afirmat că își menține calmul, dar este furios, rezervându-și dreptul la tăcere. Ulterior, el a lăsat de înțeles că ar putea face o declarație ulterior.
Jan B., cel de-al treilea suspect, în vârstă de doar 21 de ani, a refuzat să coopereze cu autoritățile în timpul investigațiilor. O preocupare a autorităților este modul în care B. a fost implicat în jaf. Nu este clar dacă a fost vorba de motivații financiare sau de influență externă. La fel ca ceilalți, Jan B. și-a invocat dreptul la tăcere în fața instanței.
Directorul muzeului a evocat impactul furtului
Robert Van Langh, directorul Muzeului Drents, a vorbit despre impactul profund al jafului asupra comunității culturale și a subliniat importanța artefactelor dincolo de valoarea lor monetară. El a descris furtul ca fiind o „perioadă oribilă” care s-a încheiat abia recent, odată cu returnarea obiectelor. Furtul a fost resimțit ca un atac la identitatea poporului român. „Banii nu pot compensa furtul de identitate culturală”, a menționat acesta.
Directorul a insistat pe șocul produs în România de acest furt, subliniind faptul că dispariția artefactelor a fost percepută ca o rană în memoria colectivă. Van Langh a evidențiat efortul uman și studiul depus timp de decenii pentru crearea și expunerea pieselor furate. Relațiile dintre instituțiile culturale au fost afectate de consecințele furtului. Acesta a fost folosit pentru a provoca tensiuni în România, perturbând întreaga societate.
Avocații vor susține pledoariile în instanță joi.
