Infarctul miocardic, o amenințare în creștere: De ce e vitală prevenția după 30 de ani Bolile cardiovasculare rămân o problemă majoră de sănătate la nivel global, cu infarctul miocardic, cunoscut și sub numele de atac de cord, înregistrând o incidență tot mai mare, inclusiv în rândul tinerilor

Infarctul miocardic, o amenințare în creștere: De ce e vitală prevenția după 30 de ani

Bolile cardiovasculare rămân o problemă majoră de sănătate la nivel global, cu infarctul miocardic, cunoscut și sub numele de atac de cord, înregistrând o incidență tot mai mare, inclusiv în rândul tinerilor. Specialiștii atrag atenția că riscul de infarct nu apare brusc, ci este rezultatul unui proces care se dezvoltă lent, motiv pentru care recomandă efectuarea unor analize specifice de screening după vârsta de 30 de ani.

Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, bolile cardiovasculare sunt responsabile pentru decesul a aproximativ 19,8 milioane de persoane anual, reprezentând aproape o treime din totalul deceselor la nivel mondial. Din aceste decese, aproximativ 85% sunt cauzate de infarct miocardic sau accident vascular cerebral. Medicii subliniază că multe dintre aceste cazuri ar putea fi prevenite prin identificarea și gestionarea factorilor de risc.

De ce analizele periodice sunt esențiale după 30 de ani

Contrar credinței populare, procesul de deteriorare a sistemului cardiovascular începe cu mult înainte de vârsta a treia. Depunerile de colesterol în artere, inflamația sau valorile crescute ale glicemiei pot evolua ani la rând fără simptome evidente. Dr. Jagjeet Deshmukh, cardiolog, explică importanța acestor analize: „Aceste analize nu sunt doar instrumente de diagnostic, ci și metode prin care medicii pot anticipa riscul unui eveniment cardiac.”

Prin urmare, medicii recomandă evaluarea periodică a sănătății inimii începând cu vârsta de 30 de ani. Aceste evaluări permit identificarea precoce a factorilor de risc și implementarea unor măsuri preventive.

Testele cheie pentru depistarea riscului cardiovascular

Pentru evaluarea riscului de infarct, specialiștii recomandă o serie de teste de bază. Profilul lipidic, care măsoară nivelul de colesterol total, LDL, HDL și trigliceride, este crucial deoarece valorile crescute pot indica un risc sporit de blocare a arterelor. De asemenea, măsurarea tensiunii arteriale este esențială, hipertensiunea arterială fiind un factor major de risc, adesea asimptomatic, denumit de medici „ucigașul tăcut”.

Analizele pentru glicemie și depistarea diabetului, precum glicemia à jeun și HbA1c, sunt, de asemenea, importante, deoarece nivelurile ridicate ale zahărului din sânge pot afecta vasele de sânge și pot crește riscul de infarct. Testul hs-CRP, care măsoară proteina C reactivă ultrasensibilă, poate indica inflamația din organism, un alt factor de risc cardiovascular. Electrocardiograma (ECG) este un test simplu care poate identifica tulburări de ritm cardiac și alte probleme.

Pentru persoanele cu factori de risc suplimentari, cum ar fi istoric familial de boli cardiovasculare, fumatul sau supraponderabilitatea, medicii pot recomanda teste suplimentare, cum ar fi testul de efort sau ecocardiografia.

Importanța stilului de viață în prevenirea infarctului

Pe lângă analize, adoptarea unui stil de viață sănătos este crucială pentru reducerea riscului de infarct. Menținerea unei greutăți optime, practicarea regulată a activității fizice, o alimentație echilibrată și renunțarea la fumat sunt măsuri importante. Specialiștii accentuează că prevenția este mult mai eficientă decât tratamentul după un eveniment cardiac.

În România, în ultimii ani, numărul de pacienți internați cu infarct miocardic a crescut, dar în același timp au crescut și programele de screening și campaniile de informare publică, cu scopul de a crește gradul de conștientizare și de a încuraja prevenția.

Sursa: Doctorulzilei.ro