SUA: „Puțină durere” economică pentru a opri IRANUL. Ce riscă LONDRA?
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a sugerat că „puțină durere economică” ar putea fi un preț acceptabil pentru a proteja securitatea internațională pe termen lung. Afirmațiile sale, făcute pentru BBC, au venit în contextul discuțiilor despre potențialele consecințe economice ale unui conflict prelungit cu Iranul, inclusiv riscul unei recesiuni globale.
O perspectivă controversată asupra securității globale
Bessent s-a întrebat public care ar fi impactul asupra PIB-ului global dacă o armă nucleară ar lovi Londra. Deși guvernul britanic a subliniat că nu deține informații care să indice intenția Teheranului de a ataca Europa, declarațiile secretarului Trezoreriei au stârnit dezbateri. El a pus accentul pe importanța securității pe termen lung, sugerând că prognozele economice pe termen scurt ar putea fi mai puțin relevante în comparație cu riscurile de securitate.
Declarațiile sale vin într-un moment în care experții și instituțiile financiare internaționale avertizează cu privire la posibilele efecte devastatoare ale unui conflict prelungit în Orientul Mijlociu. Fondul Monetar Internațional (FMI) a avertizat că un astfel de conflict ar putea declanșa o recesiune globală. Bessent a menționat că, în opinia sa, acest conflict are drept scop eliminarea amenințării unor atacuri nucleare iraniene asupra capitalelor occidentale.
Scenariul sumbru al FMI: recesiune globală
FMI a prezentat un scenariu pesimist în care creșterea economică globală ar putea scădea sub 2% în 2026, dacă prețurile la petrol, gaze și alimente cresc brusc și rămân ridicate. Aceasta ar reprezenta o apropiere de o recesiune globală, un fenomen care s-a mai produs doar de patru ori începând cu 1980, cel mai recent în timpul pandemiei de COVID-19.
Creșterea prețurilor la energie a amplificat îngrijorările, în contextul închiderii rutei maritime din Strâmtoarea Ormuz și a eșecului negocierilor de pace dintre SUA și Iran. FMI a transmis că economia globală este din nou expusă riscurilor, de data aceasta din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Institutia a precizat, de asemenea, că, în cazul unei creșteri a prețului petrolului la 110 dolari pe baril în medie în acest an și la 125 de dolari în 2027, inflația ar putea ajunge la 6%.
Impactul asupra țărilor și economiilor
Marea Britanie este anticipată a fi cea mai afectată de șocul energetic. FMI a revizuit în scădere prognoza de creștere economică pentru acest an, la 0,8%, de la 1,3%. Țările exportatoare de petrol din Golf ar putea înregistra o încetinire economică sau chiar o contracție. Se estimează că economia Iranului se va contracta cu 6,1% în acest an.
Economia Qatarului este de așteptat să scadă cu 8,6% în 2026, urmată de o creștere de 8,6% în anul următor. De asemenea, Irakul va fi afectat economic, cu o încetinire de 6,8% în acest an, dar se așteaptă o revenire la o creștere de 11,3% în 2027. Arabia Saudită, deși are o conductă care leagă Golful Persic de Marea Roșie, va încetini, de asemenea, în 2026, cu o creștere anticipată de 3,1%, urmată de 4,5% în anul următor. FMI prevede că, majoritatea exportatorilor de petrol din Orientul Mijlociu ar trebui să își revină în anii următori, cu condiția ca producția și transportul de energie să se normalizeze.