Șoc în școli: AI-ul preia temele elevilor români
Conform Csid.ro: Aproape jumătate dintre adolescenții europeni, inclusiv cei din România, folosesc deja inteligența artificială pentru activitățile școlare, însă riscul unei învățări superficiale este real. Un nou raport OECD și datele prezentate de ParentED Fest indică o utilizare tot mai extinsă a tool-urilor AI, precum ChatGPT, în rândul tinerilor cu vârste între 12 și 17 ani, aproape jumătate fiind chiar încurajați de profesori să le folosească.
Dependența de răspunsuri rapide, o amenințare
Cele mai recente studii arată că inteligența artificială este integrată în procesul educațional în diverse moduri. 56% dintre elevi apelează la AI pentru a obține informații utile în studiul individual, iar 45% caută explicații suplimentare pentru concepte neclare. Situația devine însă îngrijorătoare când aproape o treime dintre adolescenți, mai exact 31%, recunosc că folosesc aceste aplicații pentru a primi direct soluții complete la temele școlare și alte sarcini. Acest fenomen ridică semne de întrebare cu privire la profunzimea învățării, deoarece 29% caută conținut interactiv, în timp ce doar 20% o folosesc pentru organizarea studiului.
Experții Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) avertizează că obținerea unor rezultate bune pe termen scurt nu echivalează obligatoriu cu acumularea de cunoștințe. Raportul subliniază că utilizarea excesivă a instrumentelor AI care oferă răspunsuri gata formulate poate reduce implicarea activă a elevilor în procesul de învățare. Astfel, deși sarcinile pot fi finalizate mai rapid și cu un scor aparent mai mare, beneficiile pe termen lung asupra dezvoltării competențelor sunt limitate. Mai mult, cercetările citate în raport indică faptul că avantajul elevilor care folosesc frecvent aceste tehnologii tinde să dispară în condițiile restricționării accesului la acestea, cum ar fi în timpul examenelor.
Cadrele didactice, între utilitate și preocupări legate de integritatea academică
Fenomenul utilizării inteligenței artificiale nu se limitează la elevi. La nivel global, 37% dintre profesorii din învățământul gimnazial au declarat că au integrat AI în activitățile lor profesionale. Un procent de 57% consideră aceste instrumente utile pentru elaborarea sau îmbunătățirea planurilor de lecție. Cu toate acestea, majoritatea cadrelor didactice, respectiv 72%, își exprimă îngrijorarea cu privire la impactul asupra integrității academice, avertizând că elevii ar putea prezenta lucrări generate de AI ca fiind proprii creații.
Specialiștii în educație și parenting subliniază că simpla supraveghere a accesului la dispozitive nu mai este de ajuns. Jessica Joelle Alexander, specialist în parenting și cofondatoare a platformei Raising Digital Citizens, este de părere că dezvoltarea gândirii critice, a empatiei și a capacității copiilor de a lua decizii responsabile este esențială într-o lume digitală în continuă schimbare.
Este necesar să pregătim copiii din interior, să le dezvoltăm capacitatea de a gândi critic, de a simți empatic și de a avea curajul de a spune „nu” atunci când ceva nu este în regulă.
Discuțiile deschise despre valorile din mediul online și construirea unei relații bazate pe încredere, nu pe frică, reprezintă una dintre cele mai bune investiții pe termen lung pe care o familie o poate face pentru siguranța copilului, subliniază Alexander. Aceste teme vor fi abordate și în cadrul ParentED Fest 2026, unde vor participa experți internaționali în psihologia copilului și educație.
Sursa: Csid.ro