Sistemul medical, golit de bani: CNAS explică cum se fura

Conform Digi24: Fraude și ineficiență, rețeta pentru scurgeri masive de bani din sănătate

Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan, a dezvăluit duminică, la Digi24, mecanismele prin care fondurile din sistemul sanitar se scurg, fie prin fraude directe, fie prin cheltuieli ineficiente. Șeful CNAS a prezentat cazuri șocante de raportări de servicii medicale pentru pacienți decedați sau internări fictive, subliniind gravitatea situației.

Potrivit lui Horațiu Moldovan, cheltuielile nejustificate din sănătate pot fi împărțite în două mari categorii: furturile propriu-zise și utilizarea ineficientă a fondurilor pe anumite segmente ale asistenței medicale. „Există, de-a dreptul, furturile, care reprezintă într-un sistem de asigurări sociale de sănătate un procent semnificativ, pe care în momentul de față nu îl știm, dar literatura de specialitate spune că ar putea merge până la 5-10%”, a declarat Moldovan, estimând sume uriașe pierdute doar din acest segment, la un buget de 18 miliarde de euro.

Mecanisme paralale de finanțare, o problemă persistentă

Pe lângă fraude, șeful CNAS a semnalat și probleme legate de modul în care sunt finanțate serviciile spitalicești. „Noi, astăzi, plătim prea puțin pentru serviciile pe care le prestează spitalele din România. Fie că vorbim de spitale publice, fie că vorbim de spitale private, de regulă, costurile sunt mult mai mici decât costurile reale”, a explicat acesta.

Un aspect criticat de Moldovan este cel al „influențelor salariale”, un mecanism introdus inițial pentru acoperirea creșterilor salariale din sistem, dar care, în prezent, a ajuns să depășească finanțarea serviciilor medicale propriu-zise. „Avem 17 miliarde de lei tot ceea ce înseamnă servicii în spitalele din România, publice și private deopotrivă, și avem deja peste 17 miliarde de lei doar completări, cu ghilimelele de rigoare, adică influențele salariale”, a detaliat președintele CNAS. El consideră că acest mecanism încurajează menținerea unor structuri ineficiente, deoarece finanțarea este legată de numărul de angajați, nu de activitatea medicală efectiv desfășurată.

Internări și consultații fictive, dincolo de orice închipuire

Controalele efectuate de casele de asigurări de sănătate au scos la iveală cazuri incredibile de fraude. Horațiu Moldovan a relatat despre internări nejustificat de lungi și servicii medicale raportate pentru pacienți care nu au călcat niciodată pe la spital. „Există, într-adevăr, consultații și internări fictive, de-a dreptul, în sensul în care pacientul n-a călcat pe acolo. Sau a călcat, de exemplu, pe la serviciile de urgență, la unitățile de primire urgențe, și s-a trezit că în sistemul informatic avea raportate internări continue, de 5-7 zile, iar el nu era în spital în momentul acela”, a explicat șeful CNAS. Aceste practici permit unităților medicale să încaseze sume pentru servicii neprestate sau să raporteze mai multe servicii decât cele acordate.

Un exemplu specific menționat de Moldovan implică pacienți din situații vulnerabile, programați fictiv în sistem pentru consultații și investigații viitoare, serviciile fiind ulterior raportate automat către CNAS. „În anumite unități, nu una, exista o practică în care pacienți în situații vulnerabile erau internați, erau consultați în mod fictiv, repetat, erau programați după fiecare consultație… și, în data respectivă, consultațiile erau urcate și raportate automat în sistemul de asigurare al casei de asigurări de sănătate”, a relatat el. Modul în care aceste fraude au fost descoperite este, de asemenea, remarcabil: „De unde ne-am dat seama? Au uitat un amănunt, zic eu foarte important, să întrebe dacă pacienții mai sunt în viață și așa i-am descoperit”, a concluzionat președintele CNAS, confirmând că, în unele cazuri, persoane decedate figurau în continuare în evidențe ca beneficiind de investigații medicale.

Șeful CNAS a criticat și modul în care sunt stabilite prețurile medicamentelor, considerând sistemul „foarte păgubos”. El a subliniat rolul pasiv al CNAS în procesul de stabilire a prețurilor și includerea pe listele de medicamente compensate și gratuite, sugerând că deciziile sunt luate de Ministerul Sănătății și Agenția Națională a Medicamentului, în timp ce CNAS este obligată să plătească.

Sursa: Digi24