Singura înregistrare audio de la cutremurul din 4 martie 1977

Cutremurul din ’77: O lecție dură pentru România

La 4 martie 1977, România era zguduită de un seism devastator cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter. Cutremurul a provocat moartea a peste 1.500 de oameni și a lăsat în urmă mii de răniți, provocând pagube materiale însemnate. Bucureștiul, fiind cel mai afectat, a suferit pierderi majore, cu zeci de clădiri prăbușite.

Acum, la 47 de ani distanță, specialiștii analizează impactul seismului, dar și progresele înregistrate în domeniul seismologiei. Sistemele de monitorizare au evoluat semnificativ, iar autoritățile pot fi alertate rapid în cazul unui cutremur. Directorul științific al Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP), Mircea Radulian, a evocat experiența sa personală din timpul cutremurului, subliniind importanța cercetării în domeniu.

Seismologia, de la surprindere la anticipare

În 1977, lipsa echipamentelor avansate a făcut ca specialiștii INFP să fie luați prin surprindere. „În prima parte nu am realizat că este cutremur, când a venit unda mai puternică am realizat că este cutremur”, a mărturisit Mircea Radulian. Acesta a povestit despre momentul în care a ieșit din restaurantul Hanul Berarilor și a văzut plopii balansându-se, chiar și după ce mișcarea seismică se încheiase. „Stăteam vizavi de Scala, acolo era dezastru, nici nu puteam să-mi imaginez că se întâmplă aşa ceva.”

Astăzi, un seism poate fi înregistrat cu aproximativ 20 de secunde înainte de a fi resimțit, iar magnitudinea este cunoscută la doar patru secunde de la producere. Sistemele moderne permit o anticipare a evenimentelor seismice, oferind posibilitatea de a lua măsuri de precauție. „Acum, de la prima mişcare se poate şti că peste 20 de secunde urmează un cutremur mai puternic, care va produce pagube”, a explicat Radulian.

Vrancea: zona seismică vulnerabilă

Cutremurele din zona Vrancea prezintă un risc major pentru România din cauza magnitudinii și frecvenței lor. „Pentru România, Vrancea rămâne cea mai periculoasă din mai multe motive”, a punctat directorul INFP. Evenimentele seismice cu adâncime mare pot afecta o arie extinsă, influențând orașe importante precum București, Iași, Craiova, dar și țări vecine.

„Prima mişcare se simte mai mult pe verticală şi nu este atât de puternică, în schimb unda a doua se simte mai puternic şi este cea care produce cele mai multe pagube”, a explicat Radulian, subliniind importanța atenției asupra undelor seismice. Deși este „foarte puţin probabil să se producă un cutremur ca acela din urmă cu 38 de ani”, cercetătorii continuă să monitorizeze activitatea seismică pentru a minimiza riscurile.

În contextul comemorării victimelor cutremurului din 1977, Institutul Național de Fizică a Pământului continuă să dezvolte metode de avertizare, urmărind să reducă vulnerabilitatea la riscurile seismice.

Sursa: Descopera