Cluj 27°C
Timișoara 28°C
Sănătatea românească: Revoluții ratate, proiecte abandonate
Conform Ziarul Financiar: Proiecte ambițioase menite să modernizeze sistemul medical din România, precum dosarul electronic de sănătate, planul național de combatere a cancerului și programele de screening național pentru prevenție, s-au transformat în realitate în dezamăgiri majore, adăugând poveri suplimentare medicilor și pacienților. Aceste inițiative, anunțate repetat în ultimii ani, fie au rămas nefuncționale, fie au fost lipsite de normele necesare implementării.
Platforma de programări: o nouă promisiune în Sănătate
În prezent, Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) lucrează la o platformă de programări, un proiect menit să simplifice accesul cetățenilor la servicii medicale. Inițial anunțată pentru august 2026 de către conducerea instituțiilor implicate, noua țintă devansată indică finalul anului 2026 pentru punerea platformei în funcțiune. Există, însă, un scepticism planat asupra acestui proiect, în lumina eșecurilor anterioare.
Larisa Bălan Mezinu, vicepreședinta CNAS, a declarat recent: „Platforma se află în momentul acesta în faza de testare, se lucrează intens de către coordonatorul care o implementează, cât și de către grupurile de lucru, noi ne-am propus ca până la finalul acestui an să dăm această platformă în producție. De la o zi la alta se schimbă termenul, în funcție de progresele pe care le facem.“ Această declarație, făcută într-un cadru formal, reflectă o realitate adesea fluidă în ceea ce privește termenele din sistemul de sănătate.
Răbufnirea frustrării în rândul pacienților și al medicilor
Termeni precum „reformă“, „digitalizare“ și „pacientul în centrul sistemului“, folosiți frecvent în discursurile politicienilor care s-au perindat pe la conducerea Ministerului Sănătății, nu se reflectă în experiențele cotidiene ale pacienților. Aceștia nu resimt, în practică, nicio îmbunătățire concretă în parcursul lor prin labirintul sistemului medical românesc.
Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, a subliniat lipsa de acțiune concretă: „Nu avem niciun fel de screening în România pe nicio formă de cancer implementat din Planul național. Este o lege care zace în Ministerul Sănătății, ca și alte legi care nu au amendamentele scrise – legea diabetului, legea sănătății mintale, legea infecțiilor nosocomiale.“ Această afirmație subliniază un decalaj semnificativ între intențiile declarate și implementarea efectivă a politicilor de sănătate.
Situația actuală ridică semne serioase de întrebare cu privire la capacitatea sistemului de sănătate din România de a livra promisiunile de modernizare și eficientizare. De la dosare electronice la programe de prevenție, eșecurile se acumulează, lăsând pacienții în continuare în fața unor proceduri complexe și a unor servicii medicale care întârzie să se alinieze standardelor europene. Cel mai recent proiect, platforma de programări, se confruntă cu provocări similare, iar succesul său va fi, cu siguranță, monitorizat atent de către toți actorii implicați în sistem.
Sursa: Ziarul Financiar
