Românii cred aerul de acasă mai curat decât afară

Conform Business-review.eu: Românii trăiesc în iluzia aerului curat din case, deși suferă zilnic de simptome cauzate de calitatea slabă a aerului interior

Cu ocazia Zilei Internaționale a Aerului Curat, marcată pe 7 septembrie, Ecovent a publicat Barometrul Aerului din Casele Românilor 2026, primul studiu național privind percepția asupra calității aerului interior. Acesta relevă că majoritatea românilor consideră că locuințele lor sunt spații sigure pentru sănătate, în ciuda faptului că experimentează frecvent simptome clare cauzate de aerul viciat. Studiul indică faptul că 86% dintre respondenți cred că aerul din propria casă este la fel de curat sau chiar mai curat decât cel din exterior. Cu toate acestea, 43% dintre aceștia suferă de alergii, probleme respiratorii, iritații ale pielii, somn agitat, oboseală și dureri de cap, fără să suspecteze că principalul factor ar putea fi chiar aerul pe care îl respiră acasă.

Normalizarea simptomelor: oboseala și disconfortul, privite ca norme zilnice

Studiul evidențiază o discrepanță cognitivă semnificativă în rândul populației. Românii par să se fi obișnuit cu simptome fizice neplăcute, pe care le atribuie adesea stresului de la locul de muncă sau oboselii generale. Oboseala matinală, chiar și după opt ore de somn, nasul înfundat care dispare de la sine sau praful care se depune rapid sunt adesea catalogate drept „toată lumea trece prin asta”. Această normalizare a disconfortului fizic duce la o subestimare a importanței calității aerului interior.

Contrastul dintre percepția de siguranță a locuinței și realitatea simptomelor resimțite este profund. Conform Agenției pentru Protecția Mediului din SUA (EPA), aerul din interior poate fi de până la cinci ori mai poluat decât cel din exterior. În cazul locuințelor noi sau recent renovate, emisiile provenite de la materiale și mobilier pot ridica nivelul poluanților chimici până la de 100 de ori peste valorile exterioare.

Efectele resimțite, dar neasociate cu aerul din locuință

Prezența simptomelor nu conduce neapărat la îngrijorarea legată de calitatea aerului interior. Dintre cei care experimentează personal afecțiuni precum alergii, somn agitat și oboseală, 38% nu sunt preocupați de calitatea aerului din casele lor. Mai mult, 86% continuă să creadă că aerul interior este la fel de bun sau mai bun decât cel exterior. Explicația, conform studiului, este tot normalizarea: oboseala cronică, somnul neodihnit și alergiile sezoniere ajung să fie tratate ca parte firească a vieții cotidiene, nu ca semnale de alarmă venite din propriul cămin. Această situație nu este neapărat o problemă de atitudine, ci, în principal, una de informare.

Fenomenul este mai vizibil în rândul generației tinere. Dintre respondenții Gen Z care raportează probleme acasă, 74% menționează simptome personale precum alergii sau probleme respiratorii, dificultăți de adormire sau somn agitat, oboseală frecventă sau lipsă de energie – un procent cu 16 puncte procentuale peste media eșantionului. Această diferență poate reflecta fie o sensibilitate crescută, fie o mai mare deschidere în a discuta despre aceste simptome.

Andrei Agafița, Fondator și CEO Ecovent, subliniază: „Aerul este unul dintre puținele elemente esențiale sănătății noastre pe care nu am învățat să-l evaluăm. Acordăm atenție apei pe care o bem și mâncării pe care o consumăm, verificăm temperatura din locuință, însă presupunem că aerul este bun chiar și atunci când resimțim simptome și un disconfort evident. Studiul Ecovent arată că problema aerului din România nu este lipsa preocupării pentru sănătate, ci lipsa informației. Prin acest studiu, dorim să ajutăm românii să devină mai conștienți de importanța calității aerului interior.”

Percepții greșite și soluții ineficiente pentru calitatea aerului

Cea mai frecventă problemă semnalată de români este praful care se depune rapid pe mobilă (51%). Deși adesea pus pe seama igienei, acumularea rapidă de praf este, de fapt, un indicator al unei circulații slabe a aerului. O concepție tehnică greșită larg răspândită este confuzia dintre aerul condiționat și ventilație: 30% dintre români consideră aerul condiționat o metodă de îmbunătățire a calității aerului, deși acesta recirculă aerul din încăpere fără a aduce aer proaspăt din exterior. În București-Ilfov, acest procent ajunge la 55%.

Analizând soluțiile utilizate, se constată că jumătate dintre gospodării (50%) nu folosesc nicio metodă cu efect real asupra calității aerului. Alte 17% recurg la soluții cosmetice, precum plantele de interior, odorizantele sau lumânările parfumate. Lipsa de informație este evidentă și în cazul sistemelor de ventilație cu recuperare de căldură, despre care 53% dintre români nu știu ce sunt sau cunosc doar termenul.

Profesorul asociat Dr. Beatrice Mahler, medic pneumolog, atrage atenția: „Calitatea bună a aerului este esențială pentru o sănătate optimă pe termen lung. Deși petrecem o mare parte din timp acasă, tindem să căutăm cauzele afecțiunilor respiratorii exclusiv în afara locuinței. Este crucial să înțelegem că expunerea prelungită la alergeni și particule chimice în spații închise cauzează modificări structurale la nivelul căilor respiratorii. În timp, aceste modificări duc la boli pulmonare cronice precum astmul, boala pulmonară obstructivă cronică sau cancerul pulmonar, precum și la o calitate mai slabă a vieții și ani trăiți în boală. Este momentul să înțelegem această realitate și ca fiecare dintre noi să ia măsurile necesare pentru ca aerul din propria casă să devină un aliat al sănătății noastre.”

De la conștientizare la măsurare: un pas spre aer curat

Cu ocazia Zilei Internaționale a Aerului Curat, Ecovent lansează programul „Barometrul Aerului” și oferă gratuit 1.000 de termohigrometre pentru monitorizarea temperaturii și umidității interioare. Acest demers vizează conștientizarea pieței românești în privința calității aerului interior și încurajarea monitorizării ca un obicei. Înregistrarea se face pe site-ul aercurat.ecovent.ro, iar participanții sunt invitați să trimită rezultatele măsurătorilor. Astfel, proiectul trece de la întrebarea „Cât de curat cred românii că este aerul din casele lor?” la „Ce arată măsurătorile efective din locuințele lor?”. Intervalul optim de umiditate interioară este de 40-60%.

Sursa: Business-review.eu