Creșterea prețului gazelor naturale pe piața europeană, amplificată de tensiunile geopolitice, pune presiune pe economia României, deși efectele sunt, deocamdată, amortizate de producția internă și plafonări

Creșterea prețului gazelor naturale pe piața europeană, amplificată de tensiunile geopolitice, pune presiune pe economia României, deși efectele sunt, deocamdată, amortizate de producția internă și plafonări. O analiză a Asociației Energia Inteligentă (AEI) arată că majorarea cu 40% a prețului de referință TTF (Title Transfer Facility) din Amsterdam nu este rezultatul unui singur factor, ci al unei combinații complexe de evenimente, de la atacurile din Qatar la instabilitatea globală.

Impactul atacurilor din Qatar și al instabilității geopolitice

Un atac cu drone atribuit Iranului a afectat instalațiile de gaze naturale lichefiate (GNL) din Qatar, unul dintre principalii exportatori la nivel mondial. Oprirea producției de GNL de către Qatar a redus oferta globală, agravând criza energetică din Europa, care depinde de importurile de GNL pentru a compensa reducerea livrărilor de gaze rusești. Această reducere bruscă a ofertei a determinat o creștere semnificativă a prețurilor TTF.

În paralel, instabilitatea din Strâmtoarea Ormuz, un punct crucial pentru exporturile globale de energie, a contribuit la creșterea prețurilor. Potrivit analizei AEI, „Explozia de 40% a TTF nu este rezultatul unui singur eveniment. Este produsul unei piețe fragile, tensionate structural, lovită de un șoc geopolitic major.”

De ce e mai rău pentru gaze decât pentru petrol

Dumitru Chisăliță, președintele AEI, explică de ce prețul gazului reacționează mai violent decât cel al petrolului. Spre deosebire de petrol, piața gazelor este mai regională, cu infrastructură fixă, capacitate de transport limitată și depozite de înmagazinare mai reduse. „Gazul (mai ales în Europa), are infrastructură fixă (conducte, terminale LNG), capacitate limitată de transport rapid, depozite de înmagazinare a gazelor limitate. Dacă se blochează 10% din ofertă nu se poate compensa imediat această lipsă din piață și piața reacționează disproporționat”, a explicat acesta.

În plus, cererea de gaze este mai puțin flexibilă, iar în cazul Europei, dependența de GNL și concurența cu Asia pentru resurse cresc vulnerabilitatea. Totodată, piața TTF este mai mică și mai puțin lichidă decât cea a petrolului, ceea ce face ca fluctuațiile speculative să aibă un impact mai mare asupra prețurilor.

Perspective și implicații pentru România

În România, impactul direct al creșterii prețurilor este limitat pentru populație, datorită plafonării. Totuși, pentru industrie și economie, consecințele se resimt. „Pentru industrie și economie, având în vedere că prețurile de vânzare a gazelor naturale la consumatorii industriali sunt adesea legate prin contract de prețul TTF, creșterea acestuia duce și la creșterea prețului la consumatorii industriali”, se arată în analiză.

În timp ce analistul consideră că evoluția prețului pe termen lung este incertă, într-un scenariu de tensiuni geopolitice persistente, prețurile TTF ar putea crește semnificativ. Pe termen mediu (2026-2027), prețul gazelor europene va fi influențat de diversificarea surselor și de politica energetică a UE.
Proiectul Neptun Deep din Marea Neagră ar putea începe producția în 2027-2028, ceea ce va ameliora dependența României de importuri.

Sursa: G4Media