Rezistența anticomunistă, subiect de dezbatere într-un podcast românesc Mișcarea de rezistență anticomunistă din România, începută în 1946, a fost tema principală a unei discuții recente din cadrul podcastului „Condamnați la cultură”, moderat de Liviu Mihaiu

Rezistența anticomunistă, subiect de dezbatere într-un podcast românesc

Mișcarea de rezistență anticomunistă din România, începută în 1946, a fost tema principală a unei discuții recente din cadrul podcastului „Condamnați la cultură”, moderat de Liviu Mihaiu. Emisiunea, difuzată pe canalul de YouTube „HAI România!”, i-a avut ca invitați pe istoricul Florin Dobrescu și pe jurnalistul și scriitorul Răzvan Gheorghe. Discuția a abordat aspecte ale acestei forme de opoziție, considerată cea mai lungă manifestare împotriva directivelor venite de la Moscova în Europa de Est.

Opoziție diversă și alegeri contestate

Liviu Mihaiu a subliniat, în cadrul podcastului, contextul politic al vremii, evidențiind modul în care alegerile din 1946 au fost fraudate. „În 1946, alegerile au fost furate. Practic, Republica Populară Română s-a născut dintr-un furt masiv electoral, din hârtii modificate”, a explicat moderatorul. Participanții la mișcarea de rezistență proveneau din medii diverse, majoritatea nefiind legați de legionari. „Nu aveau nicio legătură cu legionarii. 75-80 la sută au fost țărani, au fost militari, au fost studenți, au fost popi, au fost și legionar sub 10%, foști ofițeri ai Armatei Regale”, s-a menționat în cadrul discuției.

Rezistența armată a fost concentrată în zonele montane greu accesibile, precum Munții Făgăraș, Apuseni, Banat, Maramureș și Munții Muscelului, cu unele grupuri rezistând zeci de ani. Istoricul Florin Dobrescu a precizat că primele semnale ale unei astfel de rezistențe au apărut chiar înainte de 1946, începând cu 1944-1945, cu o luptă armată a unor militari de carieră și a altor anticomuniști împotriva invadatorilor sovietici în Bucovina. Această mișcare a continuat până în 1962, când ultimele grupuri de partizani au fost eliminate în munți, reprezentând „16-17 ani de luptă anticomunistă continuă, ceea ce arată că poporul român nu a acceptat ușor comunismul”, conform lui Dobrescu.

Un caz relevant: Ion Gavrilă Ogoranu

Podcastul a adus în discuție și consecințele pe termen lung ale opoziției anticomuniste. Un exemplu ilustrativ este cazul lui Ion Gavrilă Ogoranu, un luptător anticomunist de renume, care nu a reușit să obțină un credit bancar pentru a-și repara casa, chiar și după Revoluție. Florin Dobrescu, care este și secretar al Fundației „Ion Gavrilă Ogoranu”, a relatat că intervenția lui Marius Oprea, la vremea respectivă consilier al premierului Tăriceanu, a facilitat în cele din urmă rezolvarea problemei.

„Voia să-și repare casa și nu putea. S-a rezolvat în cele din urmă datorită intervenției domnului Marius Oprea, care pe atunci era consilier al premierului Tăriceanu. Și intervenția lui pe la tot felul de foruri, inclusiv pe la conducerea băncii, a făcut ca până la urmă să se treacă cu vederea, pentru că era un caz neobișnuit. Ne aflam totuși în 2004, este inadmisibil ca după ce trecuseră atâția ani de la Revoluție acești oameni nu beneficiaseră de o ștergere a cazierului politic”, a afirmat Dobrescu.

Sursa: Capital