Cluj 12°C
Timișoara 9°C
Constanța 8°C
România irosește anual tone de alimente: Cum influențează risipa mediul și economia
România aruncă anual peste 3,4 milioane de tone de alimente, o cantitate uriașă cu impact major asupra mediului, economiei și a echilibrului social. Datele, prezentate de Federația Băncilor pentru Alimente din România (FBAR), relevă amploarea fenomenului și subliniază necesitatea unor măsuri urgente.
Risipa alimentară nu înseamnă doar mâncare irosită, ci și irosirea resurselor utilizate pentru producerea acesteia. Apa, solul, energia și munca depuse în procesul de la producție la transport sunt afectate. Prevenirea pierderilor alimentare reprezintă, astfel, un pas concret în direcția protejării mediului înconjurător.
Paradoxul risipei și inegalitățile sociale
Problema risipei alimentare este strâns legată de inegalitățile sociale. În timp ce cantități uriașe de hrană sunt aruncate, multe comunități se confruntă cu lipsa alimentelor. Potrivit datelor, peste 27% din populația României se află în risc de sărăcie și excluziune socială, un paradox dureros.
Combaterea risipei alimentare ar putea contribui la atenuarea acestei probleme sociale. Băncile pentru alimente joacă un rol important în colectarea și distribuirea alimentelor către cei nevoiași.
Soluții pentru companii și indivizi
Reducerea risipei alimentare are și beneficii economice. Diminuarea pierderilor duce la crearea unor sisteme mai eficiente și la optimizarea lanțului agroalimentar. Companiile pot contribui activ la acest proces prin donații de produse.
Legea 217/2016, modificată prin Legea 49/2024, permite operatorilor economici să doneze alimente către Băncile pentru Alimente, beneficiind de facilități fiscale, precum deductibilitatea cheltuielilor și scutirea de TVA. La nivel individual, organizarea eficientă a alimentelor și planificarea cumpărăturilor pot avea un impact semnificativ.
Specialiștii recomandă organizarea alimentelor după principiul FIFO („primul intrat, primul ieșit”), înțelegerea diferenței dintre „A se consuma până la” și „A se consuma de preferință înainte de”, precum și evitarea cumpărăturilor în exces. Aceste măsuri pot reduce risipa alimentară la nivel personal.
