România: Ieșire din criza bugetară fără austeritate? Da, dar cu taxe noi. Trei scenarii
Conform Spotmedia.ro: România se confruntă cu o problemă bugetară majoră, însă soluția nu se rezumă exclusiv la măsuri de austeritate, conform unui studiu recent. Lucrarea, intitulată „Cum reconstruim bugetul? Trei scenarii, trei filozofii fiscale”, a fost lansată de Fundația Friedrich Ebert România și analizează perspectivele fiscale ale țării. Autorii, Cornel Ban, profesor de economie, și Cristian Pop, sociolog și cercetător, examinează evoluțiile din perioada 2025-2026, precum și trei direcții posibile pentru viitorul economic al țării.
Deficitul bugetar și cauzele sale profunde
Studiul subliniază că deficitul bugetar al României, estimat la peste 8,4% din PIB în 2025, este o problemă gravă. Totuși, autorii argumentează că rădăcinile acestei crize financiare sunt mai adânci decât simplul nivel al cheltuielilor publice. Lipsa de capacitate a statului de a colecta taxele datorate și dezechilibrul dintre taxarea muncii și a capitalului sunt aspecte critice. Deși economia a crescut rapid în ultimele decenii, veniturile bugetare au stagnat la aproximativ 32% din PIB, sub nivelul altor state din Europa Centrală și de Est. Modelul economic bazat pe taxe reduse, consum, investiții externe și creditare a generat deficite cronice, creșterea datoriei publice și vulnerabilitate la șocuri externe. Un element cheie este decalajul de TVA, România pierzând aproximativ 30% din veniturile potențiale din cauza evaziunii și neconformării fiscale.
Scenariile fiscale: austeritate, reformă moderată și schimbare radicală
Studiul analizează trei scenarii posibile pentru viitor. Primul scenariu, considerat deja aplicat prin măsurile Guvernului Bolojan, implică taxe indirecte, tăieri de cheltuieli și înghețarea lor. Deși aceste măsuri au stabilizat situația pe termen scurt, autorii consideră că au un impact regresiv, afectând în special veniturile mici și medii. Alternativa este o reformă fiscală moderată, inspirată de statele din Europa Centrală. Aceasta ar include reformarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), un impozit progresiv pe venit, lărgirea bazei de impozitare a capitalului și o taxare mai consistentă a dividendelor. Acest scenariu ar putea reduce deficitul la aproximativ 4% din PIB și ar majora veniturile publice la 35-37% din PIB. Un al treilea scenariu, mai ambițios, se inspiră din modelele social-democrate nordice și propune o schimbare profundă a sistemului fiscal. Acesta ar include impozite mai mari pe dividende, câștiguri de capital și moșteniri mari.
Impactul potențial al schimbărilor fiscale
Studiul oferă o imagine detaliată a impactului potențial al fiecărui scenariu. Scenariul bazat pe austeritate este considerat util pe termen scurt, dar nu rezolvă problemele de fond. Reforma moderată, inspirată de modelul central-european, ar putea aduce o stabilizare, în timp ce modelul social-democrat ar putea diminua presiunea pe muncă și consum, dar ar presupune și o confruntare cu grupuri influente. În final, studiul subliniază că decizia asupra modelului fiscal pe care România îl va adopta depinde de viziunea asupra viitorului societății.
În 2026, Guvernul va trebui să decidă ce direcție va urma, având la dispoziție concluziile acestui studiu pentru a fundamenta deciziile economice.
Sursa: Spotmedia.ro