România, invitată la masa energetică: de ce ratează momentul gazelor din Marea Neagră România are potențialul de a deveni un pilon al securității energetice europene, dar riscă să rateze oportunitatea de a-și valorifica resursele din Marea Neagră

România, invitată la masa energetică: de ce ratează momentul gazelor din Marea Neagră

România are potențialul de a deveni un pilon al securității energetice europene, dar riscă să rateze oportunitatea de a-și valorifica resursele din Marea Neagră. Asta reiese dintr-o analiză recentă a Asociației Energia Inteligentă (AEI), care avertizează asupra inerției instituționale și a timidității strategice ale statului român. Experții atrag atenția că țara noastră nu capitalizează suficient interesul manifestat de statele europene, care caută acces la resurse și rute de aprovizionare.

Oportunitate irosită: România, un jucător marginal

Potrivit președintelui AEI, Dumitru Chisăliță, România este „curtată, dar nu este un jucător în UE – este o oportunitate pentru alții.” El detaliază că, deși oficiali europeni importanți vizitează frecvent țara noastră, venind din rațiuni strategice, Bucureștiul nu reușește să negocieze dur, să impună condiții sau să-și construiască un statut de lider regional. „România nu este ignorată. România nu se impune. Aceasta este diferența dintre o țară relevantă și una convenabilă pentru alții”, a subliniat Chisăliță.

Analiza subliniază că, spre deosebire de momentul aderării la Uniunea Europeană, nu există presiuni externe care să forțeze România să acționeze. Expertul consideră că acum, contextul este mai favorabil decât oricând după 1989, Europa căutând cu disperare energie, iar războiul schimbând regulile jocului. Cu resurse energetice, o poziție strategică și apartenența la structuri occidentale, România are toate atuurile pentru a deveni un pol energetic, dar ezită. „România nu pierde oportunități. Le lasă să expire”, a avertizat Chisăliță.

Lipsa unui plan: inerție și timiditate strategică

Analiza AEI evidențiază că problema nu este de natură economică, tehnică sau geopolitică, ci una de caracter instituțional. „Un stat care amână decizii ani de zile nu devine lider regional. Un stat care negociază timid nu devine pivot strategic”, se arată în document. În timp ce alte țări, cum ar fi Polonia și Grecia, își consolidează poziția, România „analizează”, riscând să piardă oportunități valoroase. Chisăliță susține că România are tot ce-i trebuie pentru a deveni un pol european de securitate energetică, dar această poziție nu se primește, ci se ia.

Expertul atrage atenția că energia nu este doar despre vânzarea gazului din Marea Neagră, ci despre controlul puterii. Potențialul energetic al României este perceput ca un instrument de influență strategică.
„Dacă nu o va face rapid, altcineva va construi în jurul nostru și ne va reduce la rolul de coridor, nu de centru”, a conchis președintele AEI.

Potrivit analizei, momentul oportun este acum: România are nevoie de o schimbare de mentalitate, de la frică la asumare și de la reacție la inițiativă. Asociația Energia Inteligentă propune lansarea unui proiect de țară, derulat la cel mai înalt nivel, pentru transformarea României într-un pol european de securitate energetică. Un astfel de proiect ar trebui să se bazeze pe autonomia energetică, infrastructură regională integrată, consolidarea parteneriatelor strategice și competitivitate economică prin energie accesibilă. Concluzia este că statul român riscă să rateze un deceniu crucial, cu consecințe pe termen lung.

În contextul unei competiții acerbe pentru investiții și a reconfigurării pieței energetice europene, Asociația Energia Inteligentă a propus Guvernului României, recent, un plan concret pentru dezvoltarea sectorului energetic autohton, bazat, printre altele, pe exploatarea eficientă a gazelor din Marea Neagră.

Sursa: G4Media