Cer senin Cluj 14°C Câțiva nori Timișoara 14°C Cer fragmentat Iași 16°C Cer acoperit de nori Constanța 18°C
ULTIMA ORA
Reducerea consumului, soluție de fațadă: UE nu rezolvă criza energetică
Economie

Reducerea consumului, soluție de fațadă: UE nu rezolvă criza energetică

20 aprilie 2026, 02:29 Mihai Constantinescu

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat recent că „energia cea mai ieftină este aceea pe care nu o folosești”, subliniind necesitatea reducerii consumului. Declarația vine într-un context european marcat de criza energetică și de planuri ambițioase de tranziție verde. Totuși, analiști și experți pun sub semnul întrebării fezabilitatea acestei abordări, argumentând că nu poate fi o soluție pe termen lung, mai ales din cauza deficitului energetic structural al Uniunii Europene.

Defectele tranziției energetice

Deficitul energetic este rezultatul unei planificări defectuoase a tranziției energetice, spun criticii. Această tranziție nu ar fi ținut cont de structura consumului și a ignorat dependența masivă de importuri. De asemenea, a trecut cu vederea evoluția istorică a sistemelor energetice, care s-au dezvoltat prin adăugarea de noi surse de energie. Analistul american Martin Armstrong consideră că politicile energetice, monetare și de migrație defectuoase sunt principalele cauze ale depresiunii economice care se prefigurează în Europa.

Warwick Powell, profesor asociat la Queensland University of Technology (QUT) din Australia, aprofundează aceste aspecte în lucrarea sa „Thermoeconomics in a Time of Monsters”. Powell subliniază că societățile și sistemele lor economice sunt procese metabolice care necesită energie pentru a funcționa. Toate societățile complexe au nevoie de un surplus de energie pentru a susține instituțiile, infrastructura și așezările sociale. Cadrul teoretic propus de Powell, al Valorii Sistemice de Schimb (SEV), oferă o modalitate riguroasă de analiză a traiectoriei actuale a Uniunii Europene. Energia este un factor fundamental al coerenței sistemelor sociale, iar aceasta depinde de menținerea unui echilibru pozitiv între crearea de negentropie și disiparea entropică.

Dezindustrializare și triaj energetic

Powell avertizează că economiile nu sunt mașini de maximizare a producției sau a profitului, ci sisteme metabolice. Întrebarea fundamentală nu este cât produce o economie, ci dacă poate susține condițiile generatoare de ordine care fac posibilă producția, aceasta fiind esența viabilității sistemice. În viziunea sa, dezindustrializarea din Uniunea Europeană nu este doar o reacție la prețurile mari ale energiei, ci un simptom al declinului structural al energiei nete. Gazul rusesc a constituit coloana vertebrală energetică cu EROEI ridicat în Europa, în special pentru Germania, Italia și Europa de Est. Înlocuirea acestuia cu GNL este mai scumpă și are un EROEI mai scăzut, necesitând mai multă prelucrare, comprimare, transport și regazificare.

Scăderea nivelului net al energiei a condus la dezafectarea sau externalizarea capacităților de producție din sectoare economice fundamentale, precum cele chimice sau metalurgice. Powell concluzionează că Europa se adaptează la penuria de energie prin reducerea cererii interne, în special a celei industriale, intrând într-o stare de „triaj energetic”. Aceasta înseamnă reducerea activă a cererii interne, cu efecte profunde asupra fundamentelor structurale, economice și sociale. Dincolo de dezindustrializare, triajul energetic va conduce și la „stratificarea energetică”, unde societatea va fi împărțită între cei care au și cei care nu au acces la energie.

Electrificarea, un drum plin de obstacole

Limitarea severă a livrărilor de petrol, gaze și derivate petroliere din Golf a determinat autoritățile europene să sublinieze necesitatea accelerării procesului de electrificare. Cadrul teoretic al Valorii Sistemice de Schimb consideră electrificarea ca o modalitate potențială de a crește EROEI la nivelul utilizatorilor. Totuși, succesul electrificării depinde de bariera energetică – necesitatea extinderii și construirii unei noi infrastructuri electrice. De asemenea, depinde de deficitul de resurse materiale și de dependența de lanțurile de aprovizionare externe, dominate de China.

O scădere puternică a consumului de energie reprezintă o amenințare gravă la adresa viabilității sistemice dacă nu este însoțită de o creștere a eficienței sistemice. Reducerea surplusului va determina creşterea presiunilor asupra elementelor esențiale de infrastructură socială și economică, iar „când un regim nu mai poate furniza surplusul energetic necesar pentru promisiunile sale de ordine, acesta suferă de fragmentare socială, inegalitate și o pierdere a legitimității”. Fără o strategie care să asigure fundații energetice și materiale cu randamente energetice ridicate, Uniunea Europeană riscă o traiectorie de epuizare sistemică și fragmentare.

Sursa: Bursa