Cer acoperit de nori Cluj 17°C Nori împrăștiați Timișoara 23°C Cer acoperit de nori Iași 20°C Cer acoperit de nori Constanța 21°C
ULTIMA ORA
Stresul la cote maxime: Incertitudinea din aeroporturi crește anxietatea pasagerilor Situațiile neprevăzute, cum ar fi perturbările în transportul aerian, pot genera un nivel crescut de stres pentru pasageri, relevă specialiștii
Tehnologie

Stresul la cote maxime: Incertitudinea din aeroporturi crește anxietatea pasagerilor Situațiile neprevăzute, cum ar fi perturbările în transportul aerian, pot genera un nivel crescut de stres pentru pasageri, relevă specialiștii

5 martie 2026, 12:46 Mihai Constantinescu

Stresul la cote maxime: Incertitudinea din aeroporturi crește anxietatea pasagerilor

Situațiile neprevăzute, cum ar fi perturbările în transportul aerian, pot genera un nivel crescut de stres pentru pasageri, relevă specialiștii. Sentimentul de lipsă a controlului asupra evenimentelor și incertitudinea privind evoluția situației pot duce la creșterea nivelului de cortizol, hormonul asociat cu răspunsul la stres, uneori de până la trei ori peste valorile normale. Reacțiile pot varia de la insomnie și dureri musculare până la anxietate și manifestări somatice.

Reacții ale organismului în fața stresului prelungit

Psihoterapeutul Florentina Niculescu explică modul în care organismul reacționează în astfel de situații. „Când suntem într-un context perceput ca periculos sau imprevizibil, nu vorbim doar despre un „nivel de stres” ridicat, ci despre faptul că sistemul nostru nervos iese din Fereastra de Toleranță, adică persoana nu mai este în zona optimă de reglare emoțională.” Corpul intră într-o stare de supraviețuire, activând fie mecanismul de „luptă/fugă”, manifestat prin agitație și insomnie, fie mecanismul de „îngheț”, care se traduce prin detașare emoțională și confuzie. Pe termen scurt, pot apărea probleme digestive, dureri de cap sau insomnie. Dacă stresul persistă, simptomele pot evolua spre anxietate sau epuizare.

Copiii – o categorie vulnerabilă

Copiii sunt deosebit de afectați de stres, întrucât sistemul lor nervos este în dezvoltare și depind de reacțiile adulților pentru siguranță. Ei nu doar aud ce se spune, ci „preiau” starea emoțională a părinților. Semnele stresului la copii includ tulburări de somn, iritabilitate, plâns fără motiv sau dureri de stomac. Pentru a-i ajuta pe cei mici, specialiștii recomandă comunicarea sinceră și mesajele simple, adaptate vârstei: „Sunt tensiuni în regiune și de aceea sunt schimbări la zboruri. Adulții se ocupă. Eu sunt cu tine.”

Pentru adulți, specialiștii recomandă metode de gestionare a stresului. Metoda „O-RA” – Orientare, Resurse și Ancorare – presupune identificarea unui obiect neutru, gândirea la o persoană sau un loc care oferă siguranță, urmată de ancorarea prin presiune, exercițiu prin apăsarea tălpilor pe podea. „Dacă simțiți nod în gât, migrenă sau presiune în piept, aceea este energia de „Luptă/Fugă” care s-a contractat în mușchi pentru a vă proteja, dar a fost forțată să stea nemișcată. Partea bună este că există soluția somatică: nu încercați să relaxați mușchiul prin voință. Oferiți-i o descărcare: împingeți cu toată forța într-un perete timp de 20 de secunde”, explică psihoterapeutul Florentina Niculescu. Specialiștii subliniază importanța „igieniei psihologice”, care implică limitarea expunerii la informații alarmiste și menținerea unor rutine de bază.

În contextul recentelor evenimente, autoritățile au intensificat măsurile de securitate în aeroporturi, iar companiile aeriene au fost sfătuite să comunice constant cu pasagerii pentru a minimiza impactul psihologic al situației.

Sursa: Playtech.ro