Draftul bugetului pe 2026: Ministerul Muncii, Educația și Apărarea, principalele direcții de finanțare Un draft al bugetului de stat pentru anul 2026, intrat în posesia redacției Digi24.ro, dezvăluie direcțiile de finanțare ale principalelor ministere și programe guvernamentale

Draftul bugetului pe 2026: Ministerul Muncii, Educația și Apărarea, principalele direcții de finanțare

Un draft al bugetului de stat pentru anul 2026, intrat în posesia redacției Digi24.ro, dezvăluie direcțiile de finanțare ale principalelor ministere și programe guvernamentale. Proiectul, încă în lucru, urmează să fie supus dezbaterilor în coaliția de guvernare înainte de a fi trimis Parlamentului la finalul săptămânii viitoare. Cristian Păun, profesor de economie, a analizat documentul și a remarcat că acesta pleacă de la „premise mult mai realiste” comparativ cu cele din anii precedenți.

Alocări importante pentru muncă, educație și apărare

Conform documentului analizat, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale va beneficia de cea mai mare alocare bugetară, cu aproximativ 57,7 miliarde de lei. Ministerul Educației urmează să primească 57,3 miliarde de lei, Ministerul Apărării, circa 44 de miliarde de lei, iar Ministerul Transporturilor, aproximativ 37,4 miliarde de lei. Pensile, la rândul lor, vor consuma aproximativ 158 de miliarde de lei, reprezentând o presiune semnificativă asupra bugetului.

„Este un buget mai realist. Nu neapărat pot să spun că este extrem de realist, dar este mult mai realist decât ce am văzut în ultimii ani”, a declarat Cristian Păun. Economistul a mai adăugat că documentul indică o preocupare pentru menținerea sub control a deficitului, dar și pentru limitarea cheltuielilor neesențiale.

Educația, afectată de reducerea cheltuielilor de personal și a sporurilor

Draftul bugetului prezintă modificări importante în alocările pentru unele ministere. Reducerea bugetului pentru Educație, de pildă, este legată în principal de scăderea cheltuielilor de personal. „Faptul că la Educație se pun bani mai puțini vine pe fondul acceptării reducerii cu 10% a cheltuielilor, în special prin renunțarea la sporul de doctorat în universități”, a explicat expertul.

În schimb, bugetul Ministerului Apărării este majorat, creșterea putând fi corelată cu investiții și proiecte europene în domeniul militar. „Eu sper că această creștere vine în special pentru că este nevoie de cofinanțare a unor proiecte care urmează să înceapă pe programe europene de creștere a capacităților de apărare și de investiții în industria de apărare”, a precizat Păun. Economistul a mai menționat că alte modificări în structura bugetului pot fi legate de scheme de compensare pentru energie electrică și gaze naturale, precum și de potențiale măsuri de asistență socială.

Provocările sistemului de pensii și riscurile inflației

Sistemul public de pensii rămâne o provocare majoră. Cristian Păun avertizează că, pe termen mediu, acesta va deveni tot mai greu de susținut, mai ales după anul 2030, când vor ieși la pensie numeroși angajați. „Pilonul 1 devine încet-încet greu de finanțat și de susținut”, a subliniat economistul. Acesta a evidențiat și impactul negativ al scăderii populației active și al migrației forței de muncă.

În ceea ce privește inflația, datele recente indică o temperare a creșterii prețurilor. „Dacă în decembrie era în jur de 9,6%, acum este undeva la 8,5-8,7%”, a precizat Păun. Economistul a atras însă atenția asupra riscurilor generate de evoluțiile geopolitice, în special în cazul extinderii conflictului din Orientul Mijlociu și a potențialului impact asupra piețelor energetice. Documentul de buget urmărește un deficit de aproximativ 6% din PIB, pe care expertul îl consideră rezonabil în contextul economic actual.

Sursa: Digi24