Cluj 12°C
Timișoara 12°C
Iași 14°C
Prelungirea conflictului din Iran: Ce riscă Europa și Donald Trump
Creșterea tensiunilor în Iran și riscurile asociate pentru aprovizionarea globală cu petrol au consecințe economice vizibile în Europa, inclusiv în România, unde creșterea economică ar putea fi afectată. O analiză recentă a specialiștilor de la Romanian Economic Monitor (RoEM)-UBB FSEGA, un proiect de cercetare al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, arată că inflația, scăderea exporturilor și incertitudinea economică reprezintă principalele preocupări.
Petrolul, vector de risc pentru economie
Csaba Balint, cercetător în cadrul RoEM-UBB FSEGA, explică faptul că scumpirea petrolului reprezintă un canal major de transmitere a șocului geopolitic către economia reală. Creșterea prețurilor la combustibili erodează puterea de cumpărare, ceea ce duce la reducerea consumului și, implicit, la încetinirea creșterii economice. În plus, încetinirea economiei globale, cu precădere în zona euro, principalul partener comercial al României, are un impact negativ asupra economiei locale.
Un alt factor important este creșterea incertitudinii economice, care determină companiile și populația să aibă un comportament precaut, amânând sau reducând investițiile și cheltuielile neesențiale. Potrivit analizei, fiecare creștere de 10% a prețului barilului de petrol Brent ar putea adăuga aproximativ 0,3 puncte procentuale la rata anuală a inflației din România.
Comparație cu alte crize
Analiza compară impactul actualei crize cu cele din trecut. La debutul conflictului Rusia-Ucraina, în februarie 2022, prețul petrolului Brent era de 96,84 USD/baril. O lună mai târziu, acesta ajungea la 119,03 USD/baril, marcând o creștere de 22,91%. În același timp, cotația gazului natural TTF a crescut de la 88,89 euro/MWh la 111,61 euro/MWh (+25,55%).
În comparație, dinamica în cazul conflictului SUA/Israel-Iran a fost mult mai accentuată. Prețul petrolului Brent a crescut de la 72,48 USD/baril (28 februarie 2024) la 115,86 USD/baril într-o lună (+59,85%). Cotația TTF a gazului natural a urcat de la 31,96 euro/MWh la 54,81 euro/MWh (+71,50%).
Măsuri de atenuare și perspective
Specialiștii RoEM-UBB FSEGA consideră că plafonarea prețurilor la carburanți reprezintă doar o soluție pe termen scurt. Potrivit acestora, intervențiile pe termen lung pot genera dezechilibre în piață, inclusiv riscuri de penurie. Balint-Zsolt Nagy, un alt cercetător din cadrul RoEM-UBB FSEGA, subliniază că perturbarea cauzată de închiderea Strâmtorii Ormuz ar putea fi de 15 până la 20 de ori mai mare decât impactul asupra ofertei observat în primele luni ale războiului din Ucraina.
În 2022, guvernul României a beneficiat de un spațiu de manevră mai larg pentru intervenții, deficitul fiind de 6,7% din PIB în 2021. La finalul anului trecut, deficitul a fost mai mare, de 7,6%.
Echipa RoEM-UBB FSEGA estimează că, în cazul unei soluționări durabile a conflictului din Iran, stabilizarea piețelor energetice ar putea avea loc în aproximativ una sau două luni.
Sursa: Ziarul Financiar
