Petroliștii sfidează oficialul american: „Criza e gravă, domnule!”

Directorii din industria petrolului trag semnale de alarmă: războiul din Orientul Mijlociu amenință economia globală

Houston, SUA – Războiul din Orientul Mijlociu, cu efectele sale asupra aprovizionării cu energie, a generat îngrijorări majore în rândul liderilor din industria petrolieră. Reuniți luni la Houston, cu ocazia conferinței CERAWeek, aceștia au avertizat asupra potențialelor efecte pe termen lung asupra economiei globale. În același timp, secretarul american al Energiei, Chris Wright, a încercat să minimalizeze criza.

Directorii executivi și miniștrii energiei au evidențiat impactul conflictului asupra piețelor energetice și asupra lanțurilor globale de aprovizionare. Războiul, care a afectat închiderea Strâmtorii Ormuz și a dus la atacuri asupra infrastructurii energetice, a creat deja perturbări semnificative.

Creșterea prețurilor și impactul asupra economiei mondiale

Patrick Pouyanné, directorul general al TotalEnergies, a subliniat că efectele nu se limitează la creșterea prețurilor la energie. „Vor fi afectate și alte lanțuri de aprovizionare”, a declarat Pouyanné, menționând și problemele privind livrările de heliu din Orientul Mijlociu, esențial pentru producția de semiconductori și echipamente medicale.

Sultan Al Jaber, directorul general al ADNOC, compania petrolieră de stat din Emiratele Arabe Unite, a avertizat că creșterea prețurilor petrolului încetinește creșterea economică la nivel global. „Acest lucru crește costul vieții pentru cei care își permit cel mai puțin și încetinește creșterea economică peste tot”, a declarat acesta.

Ben Marshall, președinte și director general al Vitol Americas, a adăugat că o creștere a prețului petrolului la 120 de dolari pe baril ar putea duce la „o distrugere severă a cererii”. În ciuda optimismului afișat de secretarul american pentru energie, prețurile petrolului au rămas ridicate.

Controverse legate de abordarea crizei

Secretarul american pentru energie, Chris Wright, a susținut că prețurile petrolului nu au crescut suficient de mult pentru a afecta cererea. Acesta a menționat, de asemenea, că Statele Unite nu au avut altă opțiune decât să intre în conflict cu Iranul. Administrația americană a încercat să gestioneze situația prin eliberări din Rezerva Strategică de Petrol și prin sprijin pentru redirecționarea transporturilor de petrol către China.

Analistul JP Morgan a evidențiat, totuși, că întreruperile de producție s-au transformat rapid în „penurii evidente de țiței și produse rafinate în întreaga Asie”. Mike Wirth, directorul general al Chevron, a afirmat că tensiunile de pe piața energetică cauzate de închiderea Strâmtorii Ormuz nu sunt încă reflectate pe deplin în prețurile futures ale petrolului.

Eforturi de stabilizare a pieței și perspective de viitor

Agenția Internațională pentru Energie a încercat să stabilizeze piața prin eliberarea a 400 de milioane de barili din rezervele strategice. Cu toate acestea, viceministrul japonez pentru afaceri internaționale, Takehiko Matsuo, a afirmat că aceste măsuri nu au fost suficiente. Japonia, o țară dependentă de importuri, a contribuit cu aproximativ 80 de milioane de barili la această eliberare, după Statele Unite.

Cotația globală de referință pentru țițeiul Brent se situa luni după-amiază la 99 de dolari pe baril, chiar și după o scădere minoră, cauzată de declarațiile președintelui Donald Trump, conform cărora poartă discuții cu oficiali iranieni pentru a pune capăt conflictului.

Sursa: HotNews