Pensiile speciale în România: Un sistem inechitabil care costă miliarde România se confruntă cu un sistem de pensii speciale care generează inechități majore și un impact financiar semnificativ

Pensiile speciale în România: Un sistem inechitabil care costă miliarde

România se confruntă cu un sistem de pensii speciale care generează inechități majore și un impact financiar semnificativ. Magistrații, parlamentarii, diplomații, anumite categorii de funcționari, aviatorii, militarii și polițiștii beneficiază de pensii de serviciu considerabile, în timp ce majoritatea pensionarilor primesc sume mult mai mici. Datele recente arată că media pensiilor speciale depășește de peste trei ori pensia medie națională.

Analiza datelor aferente începutului anului 2026 relevă discrepanțe mari. Cea mai mare pensie din magistratură a fost de 70.000 de lei brut pe lună, în timp ce pensia medie de serviciu pentru această categorie este de 25.488 lei. Personalul aeronautic civil navigant, cu 1.333 de beneficiari, are a doua cea mai mare pensie medie de serviciu, de 13.111 lei. Curtea de Conturi, cu 688 de beneficiari, înregistrează o pensie medie de 10.478 lei, depășind diplomații și parlamentarii.

Costuri astronomice pentru bugetul de stat

Cheltuielile anuale cu pensiile speciale se ridică la sume impresionante. Datele indică faptul că Ministerul de Interne a cheltuit 8,78 miliarde de lei, iar armata, 5,6 miliarde de lei. Magistrații au costat bugetul 1,78 miliarde de lei, iar aviatorii, 209,7 milioane de lei. În total, costul pensiilor speciale se ridică la 16,79 miliarde lei, în timp ce pentru categoriile civile suma totală este de 2,419 miliarde lei.

Numărul total de beneficiari de pensii speciale este semnificativ, contribuind la presiunea pusă pe bugetul de stat. Numărul total de pensionari era, la sfârșitul anului, de 4,9 milioane de persoane, dintre care 4,6 milioane erau pensionari de asigurări sociale de stat. Pensia medie lunară a acestora a fost de 2.957 de lei.

Reforma pensiilor, o promisiune așteptată

În contextul reformei sistemului de pensii, Jalonul 215 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prevede adoptarea unui cadru legislativ care să reducă cheltuielile cu pensiile speciale. Reforma pune accent pe principiul contributivității și pe limitarea privilegiilor acordate de sistemele necontributive.

România și-a asumat prin acest jalon să modifice legislația astfel încât pensiile speciale să fie aduse mai aproape de logica sistemului public, stabilind o legătură mai clară între contribuțiile plătite și nivelul pensiei. Aceste schimbări vizează ajustarea formulei de calcul a pensiilor, impozitarea acestora și modificarea vârstei de pensionare.

Sursa: Capital