Cer acoperit de nori Cluj 13°C Nori împrăștiați Timișoara 17°C Ploaie moderată Iași 15°C Nori împrăștiați Constanța 18°C
ULTIMA ORA
Paștele Blajinilor: Superstiții și tradiții păstrate cu sfințenie în România
Sănătate

Paștele Blajinilor: Superstiții și tradiții păstrate cu sfințenie în România

20 aprilie 2026, 12:24 Mihai Constantinescu

Paștele Blajinilor, o sărbătoare cu profunde semnificații religioase și tradiționale, este marcată de credincioșii ortodocși români în fiecare an, la o săptămână după Paște. Ziua, dedicată pomenirii celor trecuți în neființă, reunește comunitățile în cimitire și biserici, într-un gest de respect și apropiere spirituală.

O zi dedicată sufletelor

Paștele Blajinilor, adesea numită și „Paștele Morților”, reprezintă un moment de tranziție între lumea celor vii și cea de dincolo. În această zi, credincioșii își îndreaptă gândurile și atenția către cei decedați, vizitând mormintele, aprinzând lumânări și rostind rugăciuni pentru odihna sufletelor. Gesturile simbolizează legătura spirituală continuă cu cei plecați și transmit speranța reîntâlnirii.

Tradiția îmbină elemente creștine cu credințe populare vechi. „Blajinii,” văzuți ca spirite blânde, sunt considerați a trăi într-un tărâm nevăzut și a nu cunoaște momentul exact al Învierii. De aceea, oamenii transmit simbolic vestea Paștelui, prin gesturi precum aruncarea cojilor de ouă roșii pe apă, considerate mesageri către lumea lor. Data sărbătorii este variabilă, fiind stabilită în funcție de data Paștelui. În unele regiuni, sărbătoarea coincide cu Duminica Tomii, conform obiceiurilor locale.

Pomana și darurile oferite

Un element central al sărbătorii este oferirea de pomană. Ouă roșii, cozonac, pască și colivă sunt preparatele tradiționale împărțite, alături de vin, fructe și dulciuri. Aceste daruri sunt oferite în memoria celor decedați, cu credința că sufletele lor revin și se „împărtășesc” simbolic din ele. În unele zone, mesele sunt întinse chiar lângă morminte, creând o comuniune cu cei plecați.

Pe lângă alimente, se oferă și obiecte precum vase, prosoape sau lumânări, considerate daruri pentru sufletul celui pomenit. Pomana este destinată în special persoanelor nevoiașe, dar și celor prezenți, care rostesc salutul pascal în memoria celor adormiți. Gestul de a oferi pomană întărește legăturile comunitare și perpetuează tradițiile.

Superstiții și semnificații

Paștele Blajinilor, deși strâns legată de Paște, are o semnificație distinctă. Paștele celebrează Învierea lui Iisus Hristos, în timp ce Paștele Blajinilor se concentrează pe memoria celor decedați. Credințele populare asociate cu această zi includ ideea că sufletele morților revin temporar printre cei vii. De aceea, se lasă mâncare sau firimituri, crezându-se că sunt „gustate” de cei plecați.

Sunt impuse și interdicții: nu se lucrează, nu se spală și nu se fac treburi gospodărești, pentru a nu tulbura liniștea sufletelor. De asemenea, tradiția interzice vorbirea de rău despre cei decedați. Blajinii sunt văzuți ca protectori spirituali, iar respectul față de ei se manifestă prin liniște, rugăciune și generozitate.