Orașele celebre, victime ale succesului: aglomerație și costuri ridicate.

Pandemia, un martor al schimbării: Cum se reinventează orașele în era post-Covid

Imaginea metropolelor pustiite în timpul pandemiei, cu bulevarde tăcute și o liniște stranie, a rămas gravată în memoria colectivă. O radiografie a felului în care aglomerația și vibrația urbană fuseseră suspendate, dezvăluind vulnerabilitățile și punctele forte ale orașelor. În prezent, un studiu recent, realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare, arată cum se reconfigurează ierarhiile urbane, cu orașe precum Cluj-Napoca, care se afirmă ca modele de succes, în timp ce altele se confruntă cu noi provocări.

„Scopul nostru este să descoperim punctele tari și vulnerabilitățile orașelor, care pot duce la multe decizii în lanț, fie că vorbim de administrație, mediul de afaceri sau cetățeni,” explică Felix Tătaru, președintele institutului, într-o analiză detaliată la emisiunea ZF Live. Studiul analizează trei mari capitole: calitate, prosperitate și vibrație. Rezultatele demonstrează cum orașele mari se adaptează, cu succes inegal, la noile realități.

Cluj-Napoca: Un model de succes în România

Clujul este recunoscut ca un etalon pentru România, datorită mixului său optim între calitate, prosperitate și vibrație. Unul dintre factorii cheie este procentul semnificativ de elevi și studenți, care contribuie la „vibrația” specifică a orașului. „Spre 40% din populația Clujului este reprezentată de elevi și studenți, iar acest lucru are un impact enorm asupra vibrației oraşului.”, subliniază Felix Tătaru. Iașiul se remarcă, de asemenea, la capitolul vibrație, fiind un alt centru universitar important.

Capitala, București, deși are puncte forte în prosperitate, se confruntă cu provocări în ceea ce privește calitatea vieții. În timp ce stă bine la capitolul Conectivitate și Parcuri, Bucureștiul înregistrează cele mai mici ratinguri la capitolul Trafic urban și Amprentă verde. În ceea ce privește prosperitatea, Bucureștiul se poate lăuda cu primul loc, datorită cifrei de afaceri a orașului și indicelui de inovare, dar se confruntă cu probleme legate de infracționalitate și atragerea fondurilor UE. La capitolul Vibrație, Bucureștiul se situează pe locul doi, datorită zonei de Wellness și viață activă, plus Entertainment, dar pierde puncte la Diversitate a populației și ponderea categoriei Elevi & studenți.

Traficul urban, inamicul modern al orașelor

Una dintre cele mai mari provocări ale orașelor moderne rămâne traficul. Stresul, pierderea de timp și aglomerația sunt factori importanți care influențează percepția asupra unui oraș. Studiile arată că în Europa, în jumătate din cele 568 de zone urbane analizate, întârzierile din trafic au crescut față de anul trecut. Situația variază considerabil de la o țară la alta. De exemplu, în Italia și Spania, majoritatea zonelor urbane s-au confruntat cu o agravare a situației, în timp ce în Franța, doar o parte dintre orașe au raportat o creștere a timpului petrecut în trafic.

La nivel global, aglomerația pare să se accentueze. „Circa 60% dintre oraşe au fost pe plus, faţă de 55% în 2024. Întârzierile au crescut în general în SUA, Italia şi Germania, precum şi în Asia, în timp ce în Franţa şi Marea Britanie au rămas similare sau mai mici decât nivelurile din 2024”, arată datele. Aceste cifre subliniază necesitatea urgentă de a găsi soluții, cu atât mai mult cu cât numărul de locuitori și de autovehicule este în continuă creștere, iar orașele se confruntă cu provocări majore în gestionarea spațiului urban.

Sursa: Ziarul Financiar