Nicușor Dan, atac la Legea ANI. Vizează amendamentele AUR și Fritz

Conform Antena 3: Nicușor Dan contestă la CCR legea ANI, vizând amendamentul AUR

Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, prin intermediul președintelui României, a atacat la Curtea Constituțională a României (CCR) Legea ANI, adoptată recent de Parlament. Sesizarea vizează în principal un amendament propus de AUR, care impune partenerelor de viață ale demnitarilor să își publice declarațiile de avere și de interese. Ulterior, și USR, susținută de PNL, a contestat aceeași lege la CCR.

Detalii despre amendamentul contestat

Amendamentul incriminat, depus de AUR și votat de PSD, stipulează că soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți cu demnitarii are obligația de a completa și depune declarațiile de avere și de interese. Aceste declarații ar trebui depuse în aceleași termene și condiții ca și cele ale demnitarului.

În timpul dezbaterilor parlamentare, s-a vehiculat că acest amendament ar fi fost conceput special pentru partenera de viață a președintelui, Mirabela Grădinaru, pe fondul tensiunilor dintre AUR și șeful statului. Chiar în ziua dezbaterii, Mirabela Grădinaru și-a făcut publice declarațiile de avere și interese, ca urmare a solicitării președintelui pentru a evita speculațiile.

Reprezentanții USR și PNL consideră amendamentul neaplicabil, iar ANI a declarat în comisia juridică că nu dispune de mecanisme pentru a verifica natura relațiilor unui demnitar. Au fost ridicate întrebări legate de aplicabilitatea în cazul cuplurilor de același sex și a situațiilor cu parteneriate multiple.

Argumentele din sesizarea prezidențială

Sesizarea președintelui României argumentează că Legea privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității a fost adoptată cu încălcări ale normelor constituționale. Principalul motiv invocat se referă la lipsa clarității normei. Legea nu oferă criterii obiective, precum durata relației, conviețuirea sau interdependența economică, pentru a determina momentul în care o relație afectivă devine relevantă juridic. Acest lucru lasă persoana vizată în situația de a se autocalifica, contrar principiului previzibilității conduitei, consacrat de Constituție.

Mai mult, se subliniază că o normă cu caracter sancționator trebuie să permită verificarea obiectivă a elementelor constitutive ale faptei. Lipsa unor criterii legale deleagă practic organului de control sarcina de a defini incriminarea, aspect ce încalcă exigențele constituționale.

Sesizarea atacă și așa-numitul „amendament Fritz”, introdus prin PSD. Acesta transformă interdicția de 3 ani de a ocupa o funcție publică, inițial o barieră pentru accesul viitor la o demnitate publică, într-o cauză automată de încetare a unui mandat aflat deja în exercitare. Această modificare este considerată o intruziune severă în drepturile persoanei și o încălcare a principiului neretroactivității legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție.

Contestarea legală și termenele de judecată

USR a contestat Legea ANI la CCR la scurt timp după adoptarea sa de către Parlament. Deputații și senatorii USR nu au votat legea, considerând prevederile contestate neconstituționale. Sesizarea USR și PNL a fost înregistrată la CCR joi, urmând a fi dezbătută pe 12 august.

Există speranțe ca, în cazul unei pronunțări rapide a CCR, România să nu piardă fondurile din PNRR, estimate la 770 de milioane de euro, care depind de acest jalon. Dacă legea va fi declarată constituțională, ea va merge la promulgare. În caz contrar, există timp până la 31 august pentru remedierea problemelor semnalate de CCR.

Sursa: Antena 3