Mână slabă? Poate fi semnal de alarmă

Conform Doctorulzilei.ro: Slăbiciunea inexplicabilă a mâinilor, un semnal de alarmă ce nu trebuie ignorat

Pierderea forței la nivelul mâinilor, manifestată prin dificultatea de a deschide un borcan, de a ține o cană sau de a răsuci o cheie, nu este întotdeauna o consecință normală a înaintării în vârstă. Specialiștii avertizează că aceste simptome pot ascunde afecțiuni medicale ce necesită diagnosticare și tratament prompt. Fenomenul, ce poate debuta după 50-60 de ani, nu trebuie atribuit automat îmbătrânirii, ci investigat cu atenție.

Printre cauzele posibile ale slăbiciunii la nivelul mâinilor se numără pierderea masei musculare, compresia unui nerv, diabetul, problemele cervicale sau chiar efectele anumitor medicamente. În cazuri acute, în special când slăbiciunea afectează o singură parte a corpului, ar putea fi vorba chiar de un accident vascular cerebral.

Sarcopenia, declinul muscular ce reduce forța

Odată cu trecerea anilor, organismul poate suferi o pierdere progresivă de masă, forță și funcție musculară, condiție cunoscută sub numele de sarcopenie. Riscul este accentuat la persoanele sedentare, cele cu deficiențe nutriționale, pacienții spitalizați pe perioade lungi sau persoanele care suferă de boli cronice.

Institutul Național pentru Îmbătrânire din SUA subliniază că sarcopenia se poate manifesta prin slăbiciune generală, oboseală și dificultăți la mers, ridicare de pe scaun sau urcarea scărilor. Deși forța de prindere este un indicator al funcției musculare, nu este suficientă singură pentru a stabili un diagnostic complet. Semnele asociate sarcopeniei includ un mers mai lent, dificultatea de a transporta obiecte, nevoia de sprijin la ridicarea de pe scaun, oboseala la eforturi obișnuite, scădere involuntară în greutate și căderi repetate.

Tunelul carpian, o compresie nervoasă cu efecte la nivelul mâinilor

Dacă slăbiciunea mâinilor este însoțită de senzații de furnicături sau amorțeală în degetul mare, arătător și mijlociu, sindromul de tunel carpian este o cauză frecventă. Această afecțiune apare atunci când nervul median este comprimat la nivelul încheieturii mâinii. Simptomele pot fi exacerbate pe timpul nopții sau dimineața, ducând la scăparea obiectelor din mână, dificultăți la închiderea nasturilor și o reducere notabilă a forței de prindere. Sindromul de tunel carpian este mai des întâlnit la persoanele cu diabet, hipotiroidism, artrită, obezitate sau după menopauză. În stadii avansate, poate apărea și atrofia mușchilor de la baza degetului mare.

Problemele cervicale și diabetul, cauze neurologice ce afectează mâinile

Compresia unui nerv la nivelul coloanei cervicale poate genera dureri ce iradiază către umăr și braț, alături de furnicături, amorțeală și pierderea forței într-o mână. Acest lucru poate face dificilă ridicarea brațului, strângerea degetelor, ținerea tacâmurilor, scrisul sau manipularea obiectelor mici. În cazul apariției unei slăbiciuni progresive, tulburări de mers, pierderea îndemânării la ambele mâini sau probleme de control urinar, este necesară o evaluare medicală de urgență, deoarece ar putea indica o compresie a măduvei spinării la nivel cervical.

Pe de altă parte, neuropatia diabetică, deși mai comună la nivelul picioarelor, poate afecta și mâinile. Amorțeala resimțită poate diminua capacitatea de a estima forța cu care sunt ținute obiectele. De asemenea, diabetul crește probabilitatea apariției sindromului de tunel carpian. Alte condiții neurologice sau metabolice de investigat includ deficitul de vitamina B12, afecțiunile tiroidiene, bolile renale și reacțiile adverse la medicamente.

Slăbiciunea bruscă a mâinii, un posibil semnal de accident vascular cerebral

O slăbiciune apărută brusc la nivelul unui braț sau al unei mâini trebuie considerată o urgență neurologică, mai ales dacă este asociată cu asimetria feței, vorbire neclară, amorțeală pe o parte a corpului, pierderea echilibrului, vedere dublă sau pierderea vederii și confuzie. American Stroke Association recomandă apelarea imediată a serviciilor de urgență chiar dacă simptomele dispar, deoarece acestea pot indica un atac ischemic tranzitoriu.

Evaluarea medicală a acestor simptome poate include testarea forței musculare și a reflexelor, examinarea sensibilității, măsurarea forței de prindere, analize de sânge pentru glicemie, vitamina B12 și funcția tiroidiană, precum și teste specifice precum cele de conducere nervoasă, electromiografie sau imagistică a încheieturii și coloanei cervicale. Exercițiile fizice regulate și adaptate, sub îndrumarea unui specialist, pot contribui la menținerea funcției musculare și la autonomia personală la vârste înaintate.

Sursa: Doctorulzilei.ro