Cluj 15°C
Constanța 17°C
Magyar cere Bruxellesului banii UE și amenzi pentru migrație
Conform Maszol.ro: Premierul Ungariei consideră inacceptabilă plata zilnică de un milion de euro drept amendă pentru politicile sale de migrație, mai ales că, în opinia sa, UE a adoptat în timp o abordare mai restrictivă. Oficialul de la Budapesta intenționează să recupereze suma deja achitată și să negocieze rambursarea.
Magyar Peter, prim-ministrul Ungariei, a declarat că țara sa nu mai poate tolera amenda zilnică de un milion de euro impusă de Uniunea Europeană pentru politicile sale de migrație. El susține că această sancțiune este nejustificată, având în vedere că alte state europene au adoptat între timp măsuri similare de restricționare a migrației. Premierul maghiar a precizat că va folosi negocierile pentru următorul buget comunitar pentru a recupera întreaga sumă deja plătită către UE.
Potrivit textului, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis, în 2024, obligarea Ungariei la plata unei amenzi unice de 200 de milioane de euro și a unei penalități zilnice de un milion de euro. Această decizie a survenit în urma neexecutării unei hotărâri din 2020, prin care se constata că legislația ungară privind azilul încălca dreptul UE, prin neasigurarea unui proces adecvat pentru solicitanții de azil. Măsurile contestate includeau construirea unui gard la granița cu Serbia și modul de gestionare a cererilor de azil, acestea putând fi depuse la consulatul ungar din Belgrad, majoritatea fiind respinse. În urma acestor sancțiuni, suma cumulată a depășit deja un miliard de euro. Magyar Peter a promis rezolvarea acestui caz după alegerile din aprilie, însă de la preluarea mandatului s-au acumulat încă 69 de milioane de euro în amenzi.
Premierul ungar a declarat pentru Euronews că amenda este rezultatul unei decizii „supra-politizate” a Curții de Justiție și devine inacceptabilă în contextul actual european. „Atitudinea în Europa s-a schimbat complet. Aproape toată lumea, cu o singură excepție, vrea să acționeze mult mai dur împotriva migrației ilegale și așa va proceda”, a afirmat Magyar Peter.
Uniunea Europeană explorază inclusiv externalizarea unor proceduri de azil, prin deschiderea de centre de primire în afara teritoriului UE, exemplul fiind centrul din Albania pentru Italia. Comisia Europeană negociază cu țări terțe pentru a limita intrările ilegale și a accelera procedurile de returnare, propuneri care fac parte și din discuțiile pentru crearea unor centre de retur în afara spațiului comunitar. Premierul ungar consideră aceste direcții de acțiune drept un argument suplimentar pentru a considera nedreaptă continuarea plăților de către Ungaria.
„Este inacceptabil ca Ungaria să primească o amendă zilnică de un milion de euro pentru o măsură pe care și alte țări o aplică, chiar dacă prin legi sau metode diferite”, a subliniat Magyar Peter. Guvernul de la Budapesta poartă discuții și cu Comisia Europeană pentru încetarea amenzilor, dar nu intenționează să renunțe la politica sa de protecție a frontierelor, refuzând intrarea migranților sosiți ilegal.
Recuperări financiare extinse de la UE
Pe lângă rambursarea amenzilor de migrație, guvernul ungar vizează recuperarea a încă două miliarde de euro, sumă pierdută din cauza nerespectării unor termene pentru fonduri de redresare. „Nu vom lăsa acești bani să se piardă. Trebuie găsită o soluție urgentă și vom solicita suma înapoi. Cred că o vom primi, deoarece votul unanim este necesar pentru acceptarea bugetului”, a declarat premierul ungar.
Uniunea Europeană își propune să ajungă la un acord privind următorul buget pe șapte ani până la sfârșitul anului, ceea ce necesită acordul tuturor celor 27 de state membre, oferindu-i Ungariei astfel o poziție de negociere fermă. În luna mai, Magyar Peter a convenit cu Ursula von der Leyen deblocarea a peste 16,4 miliarde de euro din fonduri de recuperare și coeziune, suspendate anterior din cauza preocupărilor privind statul de drept și corupția, condiționate de reforme extinse.
Consecvență în politica de migrație de peste un deceniu
Politica maghiară de migrație își are originile în criza din 2015, când sute de mii de persoane au traversat Balcanii spre Europa de Vest. Reacția a inclus construirea unui gard la granița cu Serbia, închiderea unor puncte de trecere și implementarea unui regim special pentru solicitanții de azil, care presupunea ca cererile să fie evaluate înainte de intrarea pe teritoriul Ungariei. Această abordare a fost susținută și de referendumul din 2016, prin care populația a respins cotele obligatorii de relocare a migranților.
Ulterior, restricțiile au fost consolidate prin limitarea mișcării în zonele de tranzit și prin escorta solicitanților spre țara vecină. În ciuda hotărârilor Curții de Justiție UE care au criticat aceste proceduri, ducând la închiderea zonelor de tranzit, Ungaria nu și-a modificat principiile. Sistemul actual leagă depunerea cererilor de azil de reprezentanțele diplomatice din străinătate, necesitând o autorizație prealabilă de intrare. Această practică, considerată de Bruxelles o barieră în calea accesului la procedurile de azil, este justificată de Budapesta prin necesitatea evaluării prealabile a eligibilității pentru a intra în țară.
Protecția fizică a frontierei, prevenirea intrărilor ilegale și respingerea relocării obligatorii rămân elemente centrale ale politicii maghiare. Guvernul Magyar Peter nu are în vedere o schimbare de direcție, ci încearcă să armonizeze această politică cu dreptul UE, profitând de virajul mai restrictiv al Uniunii sendiri, care include proceduri accelerate la frontieră și implicarea țărilor terțe.
Sursa: Maszol.ro
