Răspunsul Iranului la poziția UE privind atacurile aeriene Teheranul acuză Bruxelles-ul de ipocrizie în contextul atacurilor aeriene efectuate de Statele Unite și Israel împotriva Iranului
Răspunsul Iranului la poziția UE privind atacurile aeriene
Teheranul acuză Bruxelles-ul de ipocrizie în contextul atacurilor aeriene efectuate de Statele Unite și Israel împotriva Iranului. Ministerul de Externe iranian a criticat-o pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru ceea ce a numit „tăcerea” acesteia față de acțiunile militare. Reacția vine după ce șefa executivului european a exprimat o poziție cu privire la conflict și la implicațiile acestuia.
Critici dure la adresa președintei comisie europene
Ministerul de Externe iranian a acuzat-o pe Ursula von der Leyen că „dă undă verde ocupației, genocidului și atrocităților, iar acum spală crima de agresiune americano-israeliană și crimele de război împotriva iranienilor”. În cadrul declarațiilor publice, Teheranul a subliniat că președinta Comisiei Europene nu a condamnat moartea a 165 de fete ucise în orașul Minab, după ce școala lor a fost lovită în cadrul campaniei de bombardamente. Atacul ar fi avut loc pe 28 februarie.
„De ce nu spuneți nimic când spitalele, siturile istorice, instalațiile petroliere, sediul poliției diplomatice, bazele pompierilor și cartierele rezidențiale sunt ţintite fără scrupule?”, a întrebat ministerul iranian pe Ursula von der Leyen. În mesajul publicat pe rețeaua de socializare X, ministerul a subliniat că ”tăcerea în faţa fărădelegii şi atrocităţii nu este altceva decât complicitate”. Pentagonul a anunțat că o anchetă cu privire la evenimentul de la Minab este în desfășurare. Potrivit unei investigații a publicației americane New York Times, școala ar fi fost lovită de o rachetă de croazieră americană Tomahawk.
Poziția UE și implicațiile conflictului
Reacția Teheranului vine ca urmare a unei postări pe rețelele de socializare a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care aceasta a afirmat că „Poporul iranian merită libertate, demnitate şi dreptul de a-şi decide propriul viitor. Chiar dacă ştim că acest lucru va fi plin de pericole şi instabilitate în timpul războiului şi ulterior”. Această declarație a fost interpretată de Iran ca o dorință de schimbare a regimului de la Teheran.
Potrivit unor surse din Pentagon, în primele zece zile de război, au fost atacate peste 5.000 de ținte în Iran, vizate fiind cu precădere instalațiile nucleare, cele de producție și lansare a rachetelor balistice, depozite de muniții, baze militare și locații unde se estimează că s-ar afla lideri politici și militari. De asemenea, în noaptea de sâmbătă spre duminică, Israelul a lovit o rafinărie și patru rezervoare de petrol, eveniment care a dus la formarea unui nor chimic urmat de o ploaie toxică la Teheran.
Sursa: G4Media