Franța: Tăieri drastice înainte de alegeri

Conform Antena 3: Franța, în fața unui deficit bugetar ce amenință stabilitatea

Guvernul francez se confruntă cu o dilemă majoră: amânarea deciziilor financiare dificile până după alegerile prezidențiale de anul viitor ar putea agrava un deficit bugetar deja alarmant, a avertizat ministrul bugetului, David Amiel. Acesta a subliniat că Franța nu își permite să își permită o astfel de relaxare fiscală, comparând situația financiară actuală cu un „butoi de pulbere”. Pregătind bugetul pentru anul 2027, Amiel a îndemnat candidații la președinție să vină cu propuneri electorale credibile, care să nu se bazeze pe promisiuni de cheltuieli neacoperite.

Priorități și provocări economice

Guvernul minoritar condus de premierul Sebastien Lecornu își propune, pentru anul viitor, o creștere a cheltuielilor militare și protejarea inițiativelor ecologice, în timp ce creșterea cheltuielilor sociale ar urma să fie temperată. Cu toate acestea, contextul unei creșteri economice anemice, al plăților tot mai mari ale dobânzilor la datoria publică, al consecințelor economice ale conflictelor internaționale și al cheltuielilor militare mai ridicate, complică eforturile de reducere a deficitului bugetar. Rata șomajului, care a atins 8,3% în al doilea trimestru, cel mai înalt nivel din ultimii aproape șase ani, contribuie, de asemenea, la această situație.

Obiectivul actual al guvernului este de a încheia anul cu un deficit de 5% din produsul intern brut, o ușoară scădere față de 5,1% prognozat pentru 2025. Franța rămâne însă departe de ținta de 3% din PIB impusă de regulile Uniunii Europene, pe care își propune să o atingă până la sfârșitul anului 2029. Costurile de împrumut au crescut semnificativ, factura dobânzilor la datoria Franței atingând 34,5 miliarde de euro în prima jumătate a anului curent, o creștere de 18,8% față de aceeași perioadă a anului precedent. Se estimează că acestea ar putea crește cu aproximativ 11 miliarde de euro în acest an, o sumă comparabilă cu întregul buget al Ministerului Justiției.

Reforma financiară, o provocare politică

David Amiel a identificat „explozia cheltuielilor cu sănătatea și pensiile”, cauzată în mare parte de îmbătrânirea populației, drept „rădăcina finanțelor publice degradate”. El a subliniat că 80% din creșterea cheltuielilor în ultimii 50 de ani a fost alocată domeniului social. Totuși, guvernul, lipsit de majoritate parlamentară și cu mai puțin de un an rămas până la finalul mandatului președintelui Emmanuel Macron, se confruntă cu dificultăți în a implementa reduceri bugetare semnificative, în special în ceea ce privește pensiile, un subiect extrem de sensibil politic în Franța.

Cheltuielile cu pensiile, sănătatea, șomajul și alte prestații sociale reprezintă 58% din totalul cheltuielilor publice, potrivit Institutului Național de Statistică (Insee), făcând reforma acestora esențială pentru redresarea finanțelor publice. Amiel a sugerat posibilitatea înghețării majorărilor automate ale pensiilor și ale anumitor prestații sociale indexate cu inflația, o măsură ce ar genera economii de miliarde de euro. Deși guvernele anterioare au încercat astfel de măsuri, s-au lovit de o opoziție puternică.

Socialiștii, ale căror voturi sunt necesare pentru adoptarea legislației, ar manifesta, cel mai probabil, reticență față de reducerile cheltuielilor sociale. Amintind de anul trecut, când guvernul a renunțat la creșterea vârstei de pensionare cu doi ani, până la 64 de ani, în urma presiunilor stângii, se conturează o perspectivă dificilă pentru actualul executiv.

Ministrul bugetului a declarat că guvernul nu dorește să paseze întreaga responsabilitate președintelui următor. „Preferăm să reducem cheltuielile, iar dacă succesorul nostru va dori, poate anula măsurile”, a precizat Amiel. Îngrijorarea investitorilor privind capacitatea Franței de a se reformă se reflectă în randamentele obligațiunilor, care cer o primă de risc mai mare decât în alte țări europene. Degradarea finanțelor publice, marcată de o creștere a împrumuturilor cu peste un trilion de euro și o datorie publică ce a ajuns la 117% din PIB în timpul mandatului lui Macron, reprezintă o moștenire problematică pentru viitorul președinte.

Sursa: Antena 3