Cluj 12°C
Timișoara 10°C
Iași 10°C
Constanța 4°C
FMI trage semnalul de alarmă: 7 puncte despre finanțele globale
Datoria publică globală se apropie de un prag periculos, atingând aproape 94% din PIB-ul mondial în 2025. Un raport recent al FMI avertizează că, dacă tendința actuală continuă, acest nivel ar putea atinge 100% până în 2029, un nivel comparabil cu cel de după Al Doilea Război Mondial. Spațiul de manevră al guvernelor se îngustează, iar riscurile economice cresc.
Războiul din Orientul Mijlociu adâncește criza
Conflictul din Orientul Mijlociu a adăugat o nouă presiune fiscală pe un peisaj global deja fragil. Perturbările în aprovizionarea cu energie, înăsprirea condițiilor financiare și nevoia de a proteja populația de scumpiri forțează guvernele să facă alegeri dificile. Țările importatoare de energie, inclusiv multe țări sărace, sunt cele mai afectate.
SUA și China: motoarele datoriei
SUA se confruntă cu un deficit bugetar semnificativ, de 7-8% din PIB, în condițiile unei economii care funcționează aproape la capacitate maximă. Datoria brută este estimată să atingă 142% din PIB până în 2031. Cheltuielile masive, combinate cu reducerile de taxe permanente stabilite prin legea fiscală adoptată în 2025, agravează situația pe termen lung.
China, la rândul său, înregistrează un deficit general de aproape 8% din PIB. Cheltuielile crescute pentru stimularea consumului intern și susținerea sectorului imobiliar au contribuit la creșterea rapidă a datoriei, care este proiectată să ajungă la 127% din PIB până în 2031.
Recomandări și măsuri necesare
Pentru a aborda această situație, FMI recomandă o serie de măsuri. SUA trebuie să acționeze atât pe partea de venituri, cât și pe cea a cheltuielilor, inclusiv reforme în programele de asistență socială. Europa este sfătuită să găsească un echilibru între cheltuielile cu apărarea și presiunile demografice. China ar trebui să continue stimularea consumului pe termen scurt, dar să planifice o consolidare fiscală ulterioară. Țările sărace sunt încurajate să-și mobilizeze veniturile interne, având în vedere scăderea ajutorului extern.
În plus, Fondul atrage atenția asupra necesității ca toate țările să evite subvențiile energetice generalizate și să protejeze independența băncilor centrale. De asemenea, sunt identificate principalele riscuri, printre care prelungirea războiului din Orientul Mijlociu, potențiale prăbușiri pe piața legată de inteligența artificială, instabilitatea politică internă și dependența demografică.
Potrivit raportului FMI, aceste evoluții subliniază necesitatea unor politici fiscale responsabile și coordonate la nivel global pentru a reduce riscurile și a asigura stabilitatea economică pe termen lung.
