Fiscalistul despre listele rușinii: „România are nevoie de colectare inteligentă”
Publicarea online a datornicilor fiscali locali riscă să încalce principiul proporționalității, avertizează un consultant fiscal într-o analiză recentă. Măsura, care vizează firmele cu datorii de peste 5.000 de lei și persoane fizice cu datorii de peste 1.200 de lei, ridică semne de întrebare legate de secretul fiscal, coerența procedurală și eficiența în colectare.
Secret fiscal versus interes public
Cornelia Năstase, CEO CC Tax Advisory, atrage atenția asupra unei contradicții. Datoriile fiscale sunt, în principiu, informații protejate de secretul fiscal, dar devin publice automat odată ce trec de un anumit prag. Acest lucru nu se limitează doar la colectarea de taxe, ci implică și expunerea reputațională, cu potențiale efecte economice directe.
Consultantul fiscal subliniază că, în conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), simpla invocare a „interesului colectării” nu este suficientă. Statul trebuie să demonstreze că publicarea datelor unei persoane și a datoriilor acesteia este necesară și proporțională pentru scopul urmărit. Legiuitorul trebuie să evalueze diferit situațiile contribuabililor, fără a-i pune pe toți în aceeași categorie. Aici, modelul românesc pare vulnerabil, pornind de la existența unei restanțe, nu de la conduita fiscală a persoanei sau de la caracterul definitiv al situației juridice.
Riscuri economice și stigmatizare
Potrivit analizei, publicarea pe o „listă a rușinii” a firmelor aflate deja sub presiune financiară poate afecta contractele, relațiile cu băncile și accesul la finanțare. Astfel, măsura riscă să aibă efectul opus, accelerând deteriorarea poziției financiare a contribuabilului. Năstase propune o abordare mai inteligentă, care să combine comunicarea clară, prevenția, eșalonările realiste și o selecție inteligentă a riscului fiscal.
De asemenea, se evidențiază o asimetrie în abordarea administrației fiscale: există o procedură graduală și prudentă pentru comunicarea actelor administrative, dar o abordare directă și rapidă pentru sancționarea contribuabilului prin publicare online. Asta înseamnă că presiunea reputațională este digitală și rapidă, în timp ce garanțiile procedurale rămân birocratice și lente.
Analiza consideră că o astfel de măsură ar putea duce la rezultate contrare celor dorite. Un contribuabil care nu are lichidități nu devine solvabil prin expunerea online, ci poate deveni mai repede insolvabil. Statul riscă să colecteze mai puțini bani și să se confrunte cu mai multe litigii.
Noile praguri pentru includerea contribuabililor în listele debitorilor la bugetele locale au fost stabilite prin HG nr. 220/2026. Listele vor fi publicate trimestrial, iar radierea se va face în 15 zile de la stingerea integrală a obligațiilor restante.
Sursa: StartupCafe