Cluj 10°C
Factor “cheie” descoperit: O boală gravă ar putea fi stopată
O enzimă implicată în producerea grăsimilor ar putea juca un rol crucial în agravarea leziunilor neuronale asociate bolii Parkinson, conform unor cercetări recente. Studiul, realizat de specialiști de la Nanyang Technological University din Singapore, aduce noi informații despre mecanismele acestei afecțiuni neurodegenerative, oferind potențiale piste pentru dezvoltarea unor tratamente eficiente.
O echipă de cercetători a descoperit că o enzimă specifică, glicerol-3-fosfat aciltransferază (GPAT), poate amplifica efectele toxice ale alfa-sinucleinei, o proteină care se acumulează în creierul pacienților cu Parkinson. Rezultatele sugerează că controlul metabolismului lipidic ar putea oferi o strategie terapeutică promițătoare pentru această boală.
Efectele enzimei GPAT asupra creierului
În cadrul experimentelor de laborator, cercetătorii au constatat că reducerea activității enzimei GPAT a dus la o scădere a afectării celulelor nervoase, atât în cazul musculițelor de oțet, cât și în celule cerebrale de șoarece cultivate în laborator. Mecanismul de acțiune implică afectarea mitocondriilor, structurile celulare responsabile de producerea energiei. GPAT reduce capacitatea celulelor de a genera energie, crescând în același timp toxicitatea alfa-sinucleinei.
Pentru a înțelege mai bine aceste mecanisme, cercetătorii au folosit musculițe modificate genetic, care produc cantități mari de alfa-sinucleină umană. Aceste organisme au prezentat simptome similare cu cele ale pacienților cu Parkinson, inclusiv tulburări de mișcare și pierderea celulelor nervoase. Prin analiza acestui model, au fost identificate gene implicate în toxicitatea indusă de alfa-sinucleină. Reducerea activității acestor gene a fost asociată cu o pierdere mai mică de celule nervoase și cu o funcție motorie îmbunătățită. Creșterea activității, dimpotrivă, a agravat simptomele.
Posibile direcții de tratament
Un compus care inhibă activitatea GPAT, cercetat anterior în contextul tulburărilor metabolice, a fost administrat musculițelor. Rezultatele au arătat o reducere a efectelor nocive ale alfa-sinucleinei, inclusiv agregarea proteinei și afectarea legată de metabolismul grăsimilor. Studiul sugerează că reglarea metabolismului grăsimilor ar putea reprezenta o abordare terapeutică eficientă în Parkinson.
Profesorul universitar și cercetător în domeniul neuroștiințelor, Cristian Popescu, a declarat că rezultatele studiului reprezintă un pas important în înțelegerea mecanismelor bolii Parkinson și deschid noi perspective pentru dezvoltarea de tratamente.
Următorii pași în cercetare
Următorul pas în cercetare va fi confirmarea acestor rezultate și explorarea dezvoltării unor inhibitori ai GPAT ca potențiale opțiuni terapeutice. Studiul deschide calea către noi strategii de tratament pentru boala Parkinson, o afecțiune neurodegenerativă complexă și invalidantă. Pacienții se confruntă cu simptome progresive, inclusiv tremurături, rigiditate musculară și dificultăți de mișcare.
