Durata vieții: Studiu de 28 de ani dezvăluie cum afli cât vei trăi

Conform Digi24: Oamenii estimează greșit cât vor trăi, dar au o precizie surprinzătoare

Oamenii sunt surprinzător de buni în a estima până la ce vârstă vor trăi, însă fac o eroare frecventă: supraestimează riscul de deces, ajungând să trăiască, în medie, mai mult decât și-au imaginat. Un studiu desfășurat timp de 28 de ani în Japonia, pe un eșantion de adulți în vârstă, a relevat că aproximativ 59% dintre participanți au supraviețuit mai mult decât vârsta pe care și-au estimat-o.

Cercetarea, condusă de sociologul Shohei Okamoto de la Universitatea din Tsukuba, a analizat date din Studiul japonez privind dinamica îmbătrânirii și sănătății. În 1996, 2.447 de persoane cu vârsta de 60 de ani și peste au fost rugate să estimeze vârsta până la care cred că vor trăi. Dintre aceștia, 2.054 au oferit o estimare, variind între 63 și 120 de ani.

Ulterior, cercetătorii au urmărit acești participanți pe o perioadă de până la 28 de ani. În acest interval, 1.514 dintre persoanele care oferiseră o estimare au decedat, iar decesele lor au fost înregistrate oficial, permițând o comparație directă între anticipări și realitate.

Persoanele optimiste trăiesc, în general, mai mult

Analiza datelor a demonstrat o asociere clară între așteptările participanților și longevitatea lor efectivă. Cei care anticipau că vor mai trăi mulți ani au avut, în medie, o durată de viață mai lungă. Această corelație s-a menținut chiar și după ce au fost luați în calcul factori precum vârsta, sexul, statutul socio-economic și starea de sănătate.

Totuși, studiul nu poate stabili o relație de cauzalitate directă între optimismul privind longevitatea și prelungirea vieții. O explicație alternativă este că persoanele își bazează estimările pe o percepție proprie, conștientă sau nu, asupra stării lor de sănătate, a obiceiurilor de viață sau a istoricului familial. Astfel, o persoană care se simte mai sănătoasă ar putea anticipa o viață mai lungă și, simultan, ar avea șanse mai mari să o și atingă.

Numărul 80, un punct de referință eronat

Cercetarea a scos la iveală o altă tendință interesantă: mulți participanți au indicat vârsta de 80 de ani ca estimare a propriei longevități. Această cifră se apropia de speranța de viață combinată (pentru ambele sexe) la naștere în Japonia, în 1996.

Totuși, speranța de viață la naștere nu este echivalentă cu speranța de viață rămasă pentru o persoană care a depășit deja o anumită vârstă. O persoană care a ajuns la 70 de ani, de exemplu, a depășit riscurile inerente anilor timpurii ai vieții, care influențează media generală. Utilizarea unei medii populaționale, fără a ține cont de vârsta actuală și sexul individului, poate conduce la erori de estimare.

De asemenea, studiul a arătat că persoanele cu un nivel mai ridicat de educație au fost mai puțin predispuse să aleagă vârste rotunde, precum 75 sau 80 de ani. Cu toate acestea, acest lucru nu a condus neapărat la estimări mai precise, multe dintre aceste persoane subestimându-și totuși longevitatea.

Subestimarea propriei speranțe de viață poate avea consecințe financiare semnificative, afectând deciziile legate de pensii și economii. Cercetătorii sugerează că informațiile mai clare despre speranța de viață rămasă, adaptate la vârsta și sexul individual, ar putea ajuta oamenii să facă planuri financiare mai realiste. Studiul, însă, are limitări, participanții oferind o singură estimare în 1996, fără posibilitatea de a reflecta schimbări ulterioare în starea de sănătate sau în așteptări.

Sursa: Digi24