Cluj 34°C
Dezinfectanții zilnici: Risc ascuns pentru sănătate
Conform Mediafax: Substanțele active din numeroase produse de curățenie eficiente împotriva bacteriilor ar putea avea efecte adverse asupra sănătății, atrag atenția cercetătorii, conform unui articol CNN. Este vorba despre compușii cuaternari de amoniu, cunoscuți sub denumirea de QAC, regăsiți într-o gamă largă de produse, de la dezinfectanți și șervețele antibacteriene, până la săpunuri, produse de igienizare și chiar unele articole de îngrijire personală.
Semnal de alarmă de la cercetători
Expunerea la aceste substanțe a crescut considerabil în ultimii ani, alimentând îngrijorări cu privire la potențialele efecte asupra sistemului respirator, imunității și reproducerii. Studiile efectuate pe animale și celule umane sugerează astfel de riscuri, însă experții subliniază că nu există, deocamdată, suficiente dovezi pentru a demonstra că utilizarea obișnuită a acestor produse provoacă aceleași efecte la oameni. Rezultatele obținute în experimentele pe animale necesită interpretare în funcție de doză și modul de expunere.
Substanțele, prezente în multiple produse
Compușii QAC sunt folosiți de zeci de ani, popularitatea lor explodând în special în timpul pandemiei de COVID-19, când dezinfectarea frecventă a mâinilor și a suprafețelor a devenit o practică generalizată. Astăzi, acești compuși se regăsesc în produse destinate locuințelor, școlilor, spitalelor, centrelor pentru vârstnici și spațiilor de lucru. Pot fi întâlniți și în șervețele pentru bebeluși, odorizante, detergenți de rufe, picături pentru ochi și spray-uri nazale. Clorura de benzalconiu (BAC sau ADBAC) și DDAC sunt printre cei mai utilizați compuși din această categorie.
Cercetări pe animale, îngrijorări pentru oameni
Cercetări recente, precum cele derulate de Patricia Hunt de la Washington State University, au evidențiat probleme reproductive la șoareci expuși la QAC-uri. Într-un studiu, șoarecii au prezentat o reducere semnificativă a fertilității și a capacității de a duce sarcina la termen. Ulterior, au fost observate și probleme severe în dezvoltarea fetușilor, inflamații placentare și efecte negative asupra sistemului reproducător masculin la șoareci, inclusiv scăderea numărului și motilității spermatozoizilor.
Totuși, Terry Hrubec, un alt cercetător implicat în aceste studii, a subliniat că „aceasta este întotdeauna marea întrebare atunci când trecem de la studiile pe animale la oameni”.
Detectarea QAC în organismele umane
Îngrijorarea este amplificată de detectarea compușilor QAC în probe biologice umane, inclusiv în sânge, lapte matern, urină și materii fecale. Cercetătorii investighează posibilitatea acumulării acestor substanțe în organe precum plămânii, rinichii, inima și tractul digestiv. De asemenea, se studiază efectele asupra celulelor nervoase și a mielinei. Deși prezența unei substanțe în organism nu implică automat apariția unei boli, industria produselor de curățenie respinge comparațiile cu alte substanțe chimice controversate și susține că rezultatele de laborator nu pot fi extrapolate direct la utilizarea normală a produselor.
Frecvența utilizării, un factor cheie
Un aspect important este frecvența utilizării. În timpul pandemiei, s-a observat o creștere cu 62% a cantității de QAC detectată în praful din locuințe și cu 77% a nivelurilor din sânge, într-un singur an. Spațiile cu dezinfectare intensă, cum ar fi grădinițele sau centrele pentru vârstnici, au înregistrat niveluri de QAC în praf de aproximativ trei ori mai mari decât în locuințele obișnuite, ridicând semne de întrebare în special pentru copii și persoanele care lucrează zilnic cu astfel de produse.
Curățarea, nu neapărat dezinfectarea
Specialiștii recomandă diferențierea între curățare și dezinfectare. Pentru multe situații cotidiene, apa și săpunul sunt suficiente pentru îndepărtarea microbilor. Dezinfectarea devine esențială doar în cazul unui risc concret de transmitere a bolilor infecțioase. „Mesajul nostru nu este să încetați să curățați sau să dezinfectați”, a declarat Amina Salamova, cercetătoare în domeniul sănătății mediului. „Mesajul nostru este să înțelegeți când puteți doar să curățați și când este nevoie să dezinfectați.”
Pentru situațiile în care dezinfectarea este necesară, cercetătorii sugerează alternative la QAC, precum produsele pe bază de acid citric, peroxid de hidrogen sau alcool etilic. Cercetarea privind efectele pe termen lung ale compușilor cuaternari de amoniu este în desfășurare, iar îngrijorarea principală vizează expunerea repetată la substanțe omniprezente.
Sursa: Mediafax
