Cluj 18°C
Timișoara 14°C
Constanța 9°C
Decizia dureroasă: 1 Mai înlocuiește 10 Mai. Românii, împărțiți!
Conform Jurnalul: Înlocuită de comunism cu festivități propagandistice, ziua de 1 Mai, dedicată inițial celebrării muncii și a drepturilor lucrătorilor, a suferit o transformare profundă în România. Etnologul Gheorghiță Ciocioi evocă amintiri despre această sărbătoare, dezvăluind schimbările de semnificație și impactul ei asupra societății românești.
Rădăcini istorice și schimbarea de paradigmă
Ziua de 1 Mai, cunoscută în unele locuri drept Ziua Internațională a Muncii, a fost inițial dedicată comemorării grevelor și protestelor muncitorești pentru drepturi și condiții de muncă mai bune. Evenimentul, marcat în Statele Unite încă din 1886, când sindicatele au solicitat o zi de muncă de opt ore, a fost adoptat de mișcarea socialistă internațională. În România, ziua a fost celebrată pentru prima oară de socialisti în 1890.
În perioada interbelică, sărbătoarea avea un caracter mai degrabă festiv, cu baluri și serbări câmpenești. Evenimentul a suferit o schimbare majoră odată cu instaurarea regimului comunist. A fost transformată într-o platformă pentru propagandă, cu marșuri, discursuri și parade militare. „Carol și muncitorii” și-a găsit continuarea în regimul comunist, după cum remarcă Gheorghiță Ciocioi.
1 Mai în perioada comunistă: lozinci și amintiri
În perioada comunistă, ziua de 1 Mai a devenit o demonstrație masivă de forță a regimului. Cântecul lui Ciprian Porumbescu, „Unu mai muncitoresc”, adaptat pentru a servi idealurile regimului, a fost o prezență constantă în cadrul manifestațiilor.
Amintirile despre 1 Mai în perioada comunistă includ defilări anoste, mitinguri și scandări orchestrate. Tradiția mergea și spre Cernica, cu mici, bere și muzică populară. Dincolo de aceasta, ziua era umbrită de lipsa libertății și de controlul statului. Pentru generația părinților, ziua de 1 Mai a marcat mai degrabă durerea unei sărbători înlocuite. „Substituirea acestei mari sărbători cu cea de 1 Mai a fost una nespus de dureroasă pentru români”, notează etnologul Ciocioi.
Armindenii uitați și ziua de azi
Înainte de comunism, pe 1 Mai, românii sărbătoreau Armindenii cu tradiții specifice. Se aprindeau focuri, se organizau ritualuri de alungare a șerpilor și șopârlelor. Legătura s-a făcut ușor cu ziua nelucrătoare de 1 Mai, remarcă Gheorghiță Ciocioi.
După 1990, ziua de 1 Mai a redevenit o zi liberă, goală de semnificație. În prezent, ziua de 1 Mai este mai degrabă o punte între zile libere, distanțată de amintirile și semnificațiile istorice. Unii români vor sărbători prin tradiționalul grătar, dar viitorul zilei este incert, după cum consideră Gheorghiță Ciocioi.
Sursa: Jurnalul
