Cutremurul din ’77: O rană adâncă în memoria României Bucureștiul și întreaga Românie își amintesc cu groază de ziua de 4 martie 1977, când un cutremur devastator a zguduit țara, lăsând în urmă mii de morți și un peisaj al ruinelor

Cutremurul din ’77: O rană adâncă în memoria României

Bucureștiul și întreaga Românie își amintesc cu groază de ziua de 4 martie 1977, când un cutremur devastator a zguduit țara, lăsând în urmă mii de morți și un peisaj al ruinelor. Seismul, cu o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, a marcat profund infrastructura și societatea românească, efectele sale resimțindu-se chiar și astăzi.

Ora 21:22 a înghețat timpul pentru mulți români. Cutremurul cu epicentrul în zona Vrancea a durat aproximativ 56 de secunde, timp în care clădirile se prăbușeau și viețile se pierdeau. Bilanțul tragic a inclus peste 1.570 de morți, dintre care 1.391 doar în București, peste 11.300 de răniți și aproximativ 35.000 de locuințe distruse. Capitala a fost cel mai grav afectată, cu peste 33 de clădiri prăbușite.

Prăbușirea unor simboluri ale Bucureștiului

Cutremurul din 1977 nu a lovit doar locuințe, ci și clădiri emblematice ale Bucureștiului. Blocuri cunoscute, cu cofetării și restaurante celebre la parter, precum Casata, Scala, Wilson și Dunărea, au fost reduse la ruine. Imaginile cu aceste clădiri prăbușite au făcut înconjurul lumii, devenind simboluri ale tragediei.

Reconstrucția a fost lentă și adesea marcată de deciziile politice ale regimului comunist. Unele clădiri au fost demolate sub pretextul că erau „incomode”. Biserica Enei și fostul sediu al Uniunii Artiștilor Plastici sunt doar două exemple.

Reacția autorităților și eforturile de salvare

În timp ce președintele Nicolae Ceaușescu se afla într-o vizită oficială în Nigeria, informațiile despre dezastru erau inițial contradictorii. Din cauza unei pene de curent, comunicațiile erau blocate, îngreunând coordonarea operațiunilor de salvare. După ce s-a întors de urgență în țară, Ceaușescu a instituit starea de necesitate și a mobilizat armata, pompierii și alte forțe.

Cu sprijinul Crucii Roșii și al echipelor de salvare, inclusiv câini special antrenați, s-au depus eforturi considerabile pentru a găsi supraviețuitori sub dărâmături. Solidaritatea românilor a fost impresionantă; mulți au ieșit voluntar pentru a ajuta la salvarea victimelor și la îndepărtarea molozului.

Un seism resimțit în întreaga regiune

Cutremurul din 1977 nu a afectat doar România. Unda de șoc s-a resimțit în statele vecine, inclusiv în Bulgaria, unde în orașul Sviștov trei blocuri s-au prăbușit, ucigând peste 100 de oameni. Seismul a fost simțit chiar și în Moscova și Sankt Petersburg. Replicile, deși mai slabe, au continuat să zguduie țara, cea mai puternică având o magnitudine de 4,9 grade.

În urma cutremurului, au fost introduse noi norme de construcție, menite să prevină tragedii similare în viitor. În ciuda acestor măsuri, România rămâne o țară expusă riscurilor seismice, zona Vrancea fiind în continuare un punct fierbinte din punct de vedere seismic.

Sursa: Știrile ProTV