Cer senin Cluj 14°C Câțiva nori Timișoara 14°C Cer fragmentat Iași 16°C Cer acoperit de nori Constanța 18°C
ULTIMA ORA
Costul amânării: Mai scump ca orice reformă în România
Economie

Costul amânării: Mai scump ca orice reformă în România

20 aprilie 2026, 02:21 Mihai Constantinescu

România pierde anual miliarde de lei pentru a susține companii de stat ineficiente, o problemă cronică perpetuată de lipsa consecințelor juridice pentru inacțiune. Guvernul discută măsuri de reformă, dar eficacitatea acestora rămâne incertă, în timp ce statul continuă să cheltuie sume semnificative pentru a menține în funcțiune entități care nu își mai justifică existența.

Hemoragia financiară: companii moarte, costuri uriașe

Un exemplu elocvent este Petrotrans, declarată în faliment din 2007, dar care continuă să genereze costuri. SNCFR RA, cu zero angajați, acumulează datorii de peste un miliard de lei. Paradoxal, aceste situații nu încalcă nicio prevedere legală, subliniind o problemă structurală profundă. Dezbaterea publică, adesea, evită adevărul: statul nu are mecanisme eficiente pentru a gestiona activele pe care le deține. Se ajunge astfel la o risipă constantă de resurse, care ar putea fi direcționate către servicii publice esențiale.

Hidroelectrica: între mit și realitate

Argumentele populiste care critică listarea Hidroelectrica ignoră realitatea. Compania este deja listată la Bursa de Valori București din iulie 2023. Planul actual vizează vânzarea unui pachet minoritar de acțiuni, statul rămânând acționar majoritar. Aceasta este o tranzacție bursieră standard, nu o cedare a controlului. Discursul criticilor pare să ignore faptul că, tocmai prin listare, Hidroelectrica funcționează mai transparent. În 2012, compania a intrat în insolvență din cauza managementului deficitar. Listarea impune obligații de transparență și audit independent.

Legea 48/2025: intenții bune, rezultate incerte

Documentul guvernamental, deși realizează o separare a rolurilor statului, nu oferă garanții de implementare. Legea 48/2025 definește, clasifică, dar nu obligă și nu sancționează inacțiunea. Un Memorandum nu are forța unui act administrativ cu consecințe juridice directe. Reforma structurală a companiilor de stat nu va deveni realitate până când cei responsabili nu vor fi constrânși juridic, instituțional și personal. Țara nu-și permite să aștepte.
În lipsa unor măsuri concrete, deficitul structural al României rămâne o problemă de rezolvat.
Suma anuală cheltuită pentru menținerea companiilor ineficiente ar putea finanța spitale regionale sau programe de sănătate publică.
Un astfel de calcul, deși simplu, nu este prezentat public, din motive politice.
Piețele internaționale nu sunt impresionate de documente, ci de execuție.
Din perspectiva investitorilor, nota de informare este pozitivă, dar istoria României în materie de reforme amână orice entuziasm. România nu a ales încă un model clar de stat proprietar, preferând un model captiv, în care companiile de stat sunt instrumente politice. Documentul Guvernului este totuși un pas înainte, dar succesul său depinde de voința politică și stabilitatea guvernării.

Dr. Victor Iancu, consultant în strategie, subliniază importanța voinței politice pentru a transforma planurile în realitate.

Sursa: Capital