Creșterea prețului gazului și instabilitatea bursei: România, în așteptarea evoluțiilor Creșterea accelerată a prețului gazului metan a generat panică pe bursele europene, provocând scăderi semnificative, în timp ce piețele din Japonia au resimțit un declin și mai accentuat

Creșterea prețului gazului și instabilitatea bursei: România, în așteptarea evoluțiilor

Creșterea accelerată a prețului gazului metan a generat panică pe bursele europene, provocând scăderi semnificative, în timp ce piețele din Japonia au resimțit un declin și mai accentuat. Potrivit analiștilor, această situație evidențiază o amplificare a aversiunii față de risc, cu efecte directe asupra randamentelor obligațiunilor guvernamentale. Impactul se resimte pe toate segmentele pieței, subliniază surse din domeniu.

Inflația și încetinirea economică, riscuri majore

Adrian Codirlaşu, președintele CFA România, a explicat că evoluțiile recente sunt determinate în mare parte de caracterul imprevizibil al unui conflict militar. Acesta a subliniat că, spre deosebire de o creștere a prețului petrolului, majorarea prețului gazului metan este mult mai problematică. Gazul metan este esențial pentru producerea energiei electrice, iar creșterea prețurilor la energie riscă să se transmită în întreaga economie.

Această dinamică ar putea conduce la o încetinire a creșterii economice și la o presiune suplimentară asupra inflației, explică Codirlaşu. Durata conflictului este crucială pentru evaluarea impactului economic final. Pe termen scurt, efectele ar putea fi limitate, însă o prelungire a crizei peste o lună ar putea intensifica impactul negativ. Epuizarea stocurilor existente de gaz și necesitatea refacerii acestora la prețuri mai mari ar alimenta inflația, accentuează specialistul.

Efectele imediate în România

În România, consecințele imediate ale volatilității pieței sunt deja vizibile. Băncile nu au participat la sesiunile de oferte necompetitive aferente licitațiilor de luni, când Ministerul Finanțelor a împrumutat 994 milioane de lei, conform datelor Băncii Naționale a României. În același timp, indicele ROBOR la trei luni, care influențează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 5,94% pe an, față de 5,76% în ședința precedentă.

Comentariile analiștilor sugerează o perioadă de incertitudine, cu evoluții dificil de anticipat. Dincolo de efectele imediate, durata și evoluția conflictului militar vor dicta amploarea impactului economic pe termen mediu și lung, atât la nivel european, cât și în România. Pe fondul tensiunilor geopolitice, reacțiile piețelor rămân sub atenta supraveghere a investitorilor și autorităților financiare.

Sursa: Economica