Carpații pierd floarea alpină, invadați de plante inferioare

Conform G4Media: Paradoxul încălzirii globale în munții Europei

nnUn studiu de referință publicat în revista Science, la care au contribuit și doi cercetători români din Cluj-Napoca, relevă un paradox preocupant în ceea ce privește schimbările climatice în zonele montane europene. Deși numărul total de specii de plante de pe vârfurile munților este în creștere, speciile adaptate condițiilor specifice zonelor alpine înalte dispar într-un ritm accelerat.nnDatele colectate din Carpați, inclusiv monitorizările efectuate în Munții Rodnei, au reprezentat o componentă esențială a acestei cercetări ample la nivel european. Studiul a urmărit evoluția vegetației montane pe parcursul a peste două decenii, oferind o perspectivă detaliată asupra impactului încălzirii globale.nn

Contribuții românești la cercetarea internațională

nnLa acest studiu de amploare au participat profesorul Mihai Pușcaș de la Grădina Botanică „Alexandru Borza” și Facultatea de Biologie și Geologie, alături de cercetătorul Tudor Ursu de la Institutul de Cercetări Biologice din Cluj-Napoca. Expertiza lor a contribuit la analiza datelor din Carpați, integrându-le în contextul european.nnCercetarea a implicat monitorizarea a 896 de suprafețe permanente de vegetație situate pe 62 de vârfuri montane din 16 regiuni diferite ale Europei. Aceste zone au fost investigate de patru ori, între anii 2001 și 2022, oferind o bază solidă pentru analizele pe termen lung.nn

Ascensiunea speciilor inferioare și declinul celor alpine

nnUna dintre cele mai izbitoare concluzii ale studiului este creșterea numărului total de specii de plante întâlnite pe vârfurile montane europene în comparație cu acum două decenii. Acest fenomen este atribuit direct încălzirii globale, care permite plantelor adaptate altitudinilor mai joase să urce și să colonizeze habitatele montane superioare.nnÎn același timp, însă, speciile care prosperau în condițiile climatice reci specifice altitudinilor mari se confruntă cu un declin alarmant. Rata disparițiilor locale ale acestor specii alpine unice este în creștere, semnalând o vulnerabilitate accentuată a ecosistemelor de altitudine.nnStudiul subliniază că dispariția unei specii nu este întotdeauna un proces imediat după alterarea condițiilor de mediu. Plantele alpine, prin natura lor perene și rezistente, pot supraviețui o perioadă considerabilă chiar și în fața schimbărilor climatice. Cercetătorii suspectează că actuala accelerare a disparițiilor ar putea reprezenta, în parte, o „datorie de extincție” acumulată în ultimele decenii, ca urmare a presiunilor antropice asupra mediului.nnDatele din Carpați, procesate în cadrul acestui proiect, oferă o imagine relevantă a acestor tendințe și în lanțul muntos românesc.

Sursa: G4Media