Căldura extremistă, risc de securitate pentru Europa, avertizează Carnegie

Europa, o vulnerabilitate strategică sub soare

Valurile de căldură din vara anului 2026, deja al treilea episod sever de la sfârșitul lunii mai, expun o vulnerabilitate strategică a Europei de Vest, consideră Rym Momtaz. Ea afirmă că, deși astfel de episoade devin tot mai frecvente, multe state se luptă cu măsuri de adaptare elementare. Disputa publică din țări precum Belgia, Franța, Germania și Regatul Unit pe tema aerului condiționat este un exemplu elocvent al acestei probleme. Pentru autoare, blocajul nu vizează doar confortul individual, ci incapacitatea sistemelor publice de a se ajusta rapid la provocări cunoscute.

Momtaz compară inerția în fața crizei climatice cu presiunea exercitată anterior de schimbarea relațiilor transatlantice. Ea notează că politicile președintelui american Donald Trump au determinat Europa să își asume mai rapid responsabilitatea pentru propria apărare decât au făcut-o decesele cauzate de valurile de căldură pentru a stimula adaptarea climatică. Argumentul central al expertului este că o Europă paralizată de temperaturi extreme proiectează o imagine de slăbiciune strategică. Dacă infrastructura civilă și „dual-use” cedează în fața unui fenomen anticipat, credibilitatea capacității de a răspunde la crize militare sau hibride scade considerabil.

Infrastructura esențială, la încercare

Autoarea ridică întrebarea de ce un potențial adversar, precum Vladimir Putin, nu ar profita de o Europă de Vest paralizată de căldură. Logica ei este simplă: infrastructura care servește populația în timp de pace este la fel de critică în scenarii de securitate. Căile ferate, spitalele, școlile, centrele urbane, rețelele de sănătate și lanțurile economice sunt afectate direct de temperaturile extreme.

În timpul valului de căldură analizat, infrastructura esențială a fost supusă unor presiuni considerabile. Sunt menționate șine de tren deformate, întârzieri feroviare, probleme de ventilație și aer condiționat în trenuri, vagoane supraaglomerate, spitale fără răcire adecvată și școli sau grădinițe unde temperaturile interioare depășeau 30 de grade Celsius. De asemenea, agricultura a suferit pierderi: animale de fermă au murit, terenurile au fost afectate de secetă, iar economia urbană a fost perturbată, lucrătorii fiind nevoiți să gestioneze îngrijirea copiilor și a rudelor vârstnice.

O nevoie de acțiune pragmatică

Rym Momtaz critică răspunsurile oficiale considerate insuficiente, precum recomandarea de a evita deplasările în orele cele mai calde sau reticența față de aparatele de aer condiționat. În opinia sa, astfel de reacții nu inspiră încredere în capacitatea guvernelor de a gestiona crize mai complexe. Comentariul respinge ideea că adaptarea la căldură ar fi în contradicție cu tranziția verde, susținând că izolarea clădirilor, umbrirea și eficiența energetică sunt necesare, dar nu suficiente în fața unor temperaturi extrem de ridicate. Răcirea interioară poate salva vieți, în special pentru categoriile vulnerabile.

Franța este prezentată ca un caz în care calculul ar trebui să fie mai direct, având în vedere mixul energetic cu emisii scăzute de carbon, bazat pe energia nucleară. Autoarea susține că analiza cost-beneficiu a aerului condiționat ar trebui să includă implicit decesele provocate de căldură și semnalul geopolitic transmis de o infrastructură fragilă. Textul nu solicită doar instalarea de aparate de aer condiționat, ci o schimbare amplă de abordare: adaptare locală, reglementări simplificate, inovație accelerată, creștere economică și o strategie diplomatică globală activă.

Europa a demonstrat în trecut capacitatea de a se transforma rapid prin reforme economice și sociale, digitalizare și adaptări în domeniul securității. Cu toate acestea, pașii nu au fost suficient de fermi și rapizi. Criza climatică și cea de securitate sunt realități prezente, iar Europa nu își poate proteja modul de viață dacă infrastructura sa de bază cedează în fața unor riscuri binecunoscute.

Sursa: Economistul.ro