România, codașă în UE la accesul pacienților la tratamente inovatoare România se situează în continuare în rândul țărilor europene cu cel mai redus acces al pacienților la terapiile medicale aprobate

România, codașă în UE la accesul pacienților la tratamente inovatoare

România se situează în continuare în rândul țărilor europene cu cel mai redus acces al pacienților la terapiile medicale aprobate. Declarația aparține lui Cristian Bușoi, membru în consiliul de administrație al Agenției Europene pentru Medicamente (EMA). Acesta a subliniat, în cadrul unei recente conferințe pe tema programelor de sănătate, că îmbunătățirea situației necesită abordarea unor aspecte legate de finanțare, proceduri și reglementări interne.

Problemele de finanțare și oportunitățile de îmbunătățire

Principalul obstacol în asigurarea accesului la tratamente îl reprezintă, conform lui Bușoi, finanțarea acestora. Îmbunătățirea ar putea veni prin parteneriate cu industria farmaceutică, inițiative pe termen mediu și lung, precum și prin stabilirea unui număr garantat de pacienți și acordarea de reduceri semnificative. „Impredictibilitatea și modificările frecvente descurajează prezența inovației în România”, a afirmat Bușoi.

El a explicat că EMA, deși nu are atribuții directe în programele naționale de sănătate, joacă un rol crucial în aprobarea terapiilor inovatoare. Multe dintre aceste programe implică tratamente pentru boli grave, inclusiv HIV și hepatită, fiind esențiale pentru îmbunătățirea stării de sănătate a pacienților. Bușoi a evidențiat că EMA funcționează eficient în ceea ce privește aprobarea tratamentelor, lucru apreciat de companii și pacienți.

Securitatea națională și rolul programelor strategice de sănătate

Un alt aspect menționat de Bușoi este corelația dintre starea de sănătate a populației și securitatea națională. O populație sănătoasă este mai pregătită să facă față amenințărilor biologice și sanitare, precum și altor situații de criză. Bușoi a subliniat rolul programelor strategice de sănătate, cum ar fi cele pentru HIV și hepatite, care, dacă beneficiază de o finanțare adecvată, pot genera rezultate pozitive concrete.

La nivel european, a fost menționat programul E4Health, care se încheie în 2027, dar care va continua să ofere sprijin pentru sănătate în viitorul buget multianual al UE. De asemenea, inițiativele ERA (European Research Area) și mecanismele de achiziții comune (Joint Procurement) pot contribui la optimizarea programelor naționale din România. Bușoi a adăugat că, în urma experienței sale, a observat deschiderea de a discuta soluții cu țările care se confruntă cu dificultăți financiare, cu condiția ca acestea să ofere predictibilitate.

Conferința CDG „Programele de sănătate – sursă de securitate națională” a fost organizată de CursdeGuvernare.ro în parteneriat cu Comisia pentru buget și Comisia de Sănătate din Senat, având Gilead Sciences Romania ca partener principal și MSD România, Catena și Asociația Cronica Europeană ca parteneri.

Sursa: Cursdeguvernare.ro