Cluj 17°C
Timișoara 20°C
Bulgaria, bateria României: Vecinii fac milioane din energie
Conform Ziarul Financiar: Seceta extremă și nivelul critic al Dunării au modificat dramatic balanța energetică a României în doar câteva săptămâni, generând dependență crescută de importuri. Oprită parțial, producția nucleară și cea hidro sunt afectate, în timp ce consumul crește vertiginos în serile caniculare. Bulgaria profită de situație, anunțând exporturi record și venituri suplimentare substanțiale, grație investițiilor masive în stocarea energiei.
Deficit energetic în plină vară
Imaginile sistemului energetic românesc de la începutul lunii august reflectă rapiditatea cu care o criză hidrologică poate perturba echilibrul energetic. Pe 5 august, România a consumat în medie 6.089 MW, producând doar 5.397 MW, ceea ce a necesitat un import mediu de 693 MW. Situația producției este mai îngrijorătoare: energia nucleară a furnizat doar 679 MW, față de 1.303 MW în aceeași zi a anului precedent, iar hidrocentralele au generat 1.108 MW, comparativ cu 1.371 MW anul trecut.
Problema se agravează după apus, când producția fotovoltaică încetează, iar cererea de energie pentru aparatele de climatizare rămâne ridicată. Premierul ILIE BOLOBAN a declarat la sfârșitul lunii iulie că România ajunge să importe în jur de 1.700 MW în orele de vârf, la un consum estimat la 7.000 MW, căutând soluții în Bulgaria, Grecia și Ucraina. Seara de 6 august a accentuat deficitul, cu un consum de aproximativ 7.232 MW și o producție internă de doar 4.991 MW, ceea ce a condus la un import net de aproape 2.240 MW, o treime din consumul instantaneu.
Vecinii din sud, „baterie” strategică
La câțiva zeci de kilometri în aval de frontiera românească, situația energetică este diferită. Centrala nucleară bulgară de la Kozlodui continuă să funcționeze, în ciuda nivelului scăzut al Dunării. Ministrul bulgar al Energiei, IVA PETROVA, a afirmat că sistemul energetic al țării dispune de suficiente centrale termice, fotovoltaice, hidrocentrale și capacități de stocare pentru a acoperi consumul intern. Rezultatul este un export zilnic de 32.000-33.000 MWh de electricitate, un record pentru Bulgaria, ministrul PETROVA adăugând că țara câștigă „milioane în venituri suplimentare” din cauza crizei pe Dunăre.
România devine un client natural pentru acest surplus. Fluxurile fizice pe liniile electrice dintre Bulgaria și România au depășit temporar 2.400 MW pe 6 august, indicând un coridor energetic extins peste Dunăre, deși nu toată cantitatea a fost consumată neapărat în România.
Stocarea energiei, avantajul Bulgariei
Avantajul Bulgariei nu se limitează la centrala nucleară de la Kozlodui. În ultimul an, țara a dezvoltat rapid capacități de stocare a energiei electrice, ministrul IVA PETROVA menționând peste 6 GW de stocare introduse în sistem, parțial finanțate prin Planul de Redresare și Reziliență. Aceste baterii pot livra peste 3.000 MW timp de mai multe ore în perioadele de vârf.
Mecanismul de funcționare este eficient: în orele însorite, când surplusul de energie solară scade prețurile în România și Grecia, bateriile bulgărești achiziționează și stochează energia. Seara, când producția fotovoltaică dispare și cererea regională crește, energia stocată este reintrodusă pe piață la prețuri mai mari. Un consultant energetic bulgar a explicat că acest sistem permite achiziționarea surplusurilor din România și Grecia, stocarea lor și revânzarea în momentele de deficit.
Diferența de preț pe parcursul aceleiași zile poate fi semnificativă. Pe 7 august, prețul mediu pe piața pentru ziua următoare în România a fost de 158,31 euro/MWh, cu intervale de prețuri scăzute la aproximativ 80 de euro/MWh și maxime de aproape 260 euro/MWh seara. Acest decalaj creează un mediu profitabil pentru stocarea energiei. Contribuția constantă a centralei nucleare de la Kozlodui, care asigură aproximativ 37-38% din mixul energetic bulgar, amplifică acest avantaj.
Importul de electricitate este o practică normală într-o piață europeană interconectată. Totuși, amploarea deficitului în orele critice și cauzele sale, legate de pierderea unor capacități interne din cauza secetei, ridică probleme. Comisia Europeană consideră că securitatea aprovizionării nu este imediat amenințată, datorită interconectărilor. Totuși, seceta afectează mai multe țări europene, inclusiv Ungaria, Franța, Italia și Slovenia, crescând dificultatea și costul importurilor.
Datele Transelectrica arată că, în seara de 6 august, consumul a fost de 7.232 MW, producția internă de 4.991 MW, iar importul net a atins 2.240 MW.
Sursa: Ziarul Financiar
