Securitatea energetică în război: Ce riscă România
Conform România TV: Fostul președinte Traian Băsescu a lansat, sâmbătă, critici vehemente la adresa modului în care a fost gestionată politica energetică a României de către foștii miniștri ai Economiei și premieri, subliniind o „incapacitate crasă de planificare”. El consideră că strategia de dezvoltare accelerată a surselor regenerabile, deși lăudabilă în principiu, nu poate compensa retragerea capacităților pe cărbune fără alternative viabile care să asigure continuitatea furnizării energiei.
Dependența de importuri, consecință a deciziilor greșite
Traian Băsescu a argumentat că energia solară, deși utilă în timpul zilei, devine inutilă pe timpul nopții, lăsând țara dependentă de alte surse. „Ziua ne acoperim nevoile iar noaptea, după apusul soarelui, nu mai avem energie”, a explicat fostul șef al statului, conform declarațiilor sale la România TV. Acesta a criticat ferm miniștrii Energiei din ultimii ani, afirmând că rezultatele deciziilor lor se reflectă în situația actuală, marcată de importuri masive de electricitate. „Rezultatul conceptelor voastre este ăsta!”, a subliniat Băsescu, comparând declarațiile pompoase ale politicienilor cu lipsa efectivă de curent acasă.
El a avertizat că, în anumite momente critice, disponibilitatea energiei primează în fața prețului, iar dependența de importuri reprezintă o vulnerabilitate națională serioasă. „Sunt momente când nu mai contează prețul ci să ai de unde să iei”, a accentuat fostul președinte, atrăgând atenția asupra riscurilor unor restricții care ar putea descuraja furnizorii externi. Responsabilitatea pentru această situație nu este atribuită unui singur partid sau ministru, ci unei succesiuni de decizii politice și strategice.
Planuri de închidere și consecințe pe termen lung
România și-a asumat la Comisia Europeană reducerea masivă a dependenței de energia pe cărbune până în 2032, un obiectiv accelerat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Fostul președinte a menționat că acest program, chiar dacă a fost implementat parțial sub coordonarea unor figuri politice precum Cristian GHINEA, a necesitat acordul premierilor responsabili la acea vreme. Opiniile politice care atribuie vina exclusiv PNL sau PSD sunt respinse de Băsescu, care consideră că ambele formațiuni politice au contribuit la această situație.
O altă problemă semnalată este discrepanța dintre puterea instalată și energia efectiv disponibilă, exemplificată prin capacitatea limitată a panourilor fotovoltaice în comparație cu termocentralele pe cărbune care pot funcționa neîntrerupt. „Cum să nu-ți dai seama că dacă oprești 300 MW la Turceni trebuie să pui ceva care să producă la fel?”, a afirmat Băsescu, subliniind diferența fundamentală dintre producția solară și cea bazată pe combustibili fosili.
Situația termocentralelor și securitatea națională
În contextul închiderii grupurilor energetice, Traian Băsescu a avertizat asupra posibilității ca alte două grupuri de la Turceni să fie oprite la sfârșitul lunii august, o decizie impusă de necesitatea evitării unor pierderi financiare majore. El a ridicat problema din perspectiva securității naționale, mai ales în contextul geopolitic actual, subliniind importanța unui sistem energetic robust și rezilient în situații de criză sau conflict. Situația termocentralelor de la Turceni rămâne un punct sensibil, cu decizii dificile luate sub presiunea unor realități economice și strategice.
Sursa: România TV