Buget record: România are nevoie de 278,5 mld lei în 2026
România va împrumuta în 2026 aproape 279 de miliarde de lei pentru a acoperi deficitul bugetar și pentru a refinanța datoriile existente. Suma este cu 3,5% mai mare decât cea împrumutată în 2025, conform datelor Ministerului Finanțelor. Deficitul bugetar, estimat la aproximativ 6,2% din Produsul Intern Brut (PIB), va necesita circa 127,8 miliarde de lei, iar alte 150,7 miliarde de lei vor fi necesare pentru refinanțarea datoriilor scadente.
Strategii financiare pentru asigurarea fondurilor
Statul român intenționează să mențină, totuși, o sumă totală a împrumuturilor similară cu cea din 2025. Diferența va fi acoperită prin reducerea rezervei valutare a trezoreriei, care asigură până la patru luni din necesarul brut de finanțare. Această rezervă a contribuit la atenuarea riscurilor în perioadele volatile, cum a fost cea generată de războiul din Iran, când apetitul investitorilor pentru risc a scăzut, crescând costurile de finanțare. Ministerul Finanțelor a reușit astfel să anuleze mai multe licitații de împrumuturi în martie.
În 2026, se așteaptă ca 265 de miliarde de lei să fie atrase prin împrumuturi, la fel ca în 2025. Aceasta va implica reducerea rezervei valutare cu aproximativ 2 miliarde de euro, precum și utilizarea fondurilor din împrumuturile contractate de autoritățile locale, în valoare de aproximativ 3 miliarde de lei. Finanțarea netă a deficitului bugetar este estimată să provină în proporție de 25% din surse interne și 75% din surse externe. Aproximativ 160 de miliarde de lei vor fi împrumutate de pe piața internă.
Detalierea împrumuturilor interne și externe
Împrumuturile interne vor fi realizate prin emiterea de certificate de trezorerie cu discont, obligațiuni de stat de tip benchmark, titluri de stat destinate populației și plasamente private. Maturitățile vor varia, cu o structură de aproximativ 15-20% pe termen scurt și 85-80% pe termen mediu și lung. Ministerul Finanțelor are în vedere și emisiuni de obligațiuni verzi pe piața internă.
Pe piața externă, România țintește împrumuturi de aproximativ 21 de miliarde de euro. Aceasta va include emiterea de euroobligațiuni, inclusiv prin plasamente private, și obligațiuni emise pe piețe externe, cum ar fi obligațiuni Samurai pe piața japoneză. De asemenea, vor fi utilizate plasamente private sub formă de împrumut, în funcție de evoluțiile piețelor financiare, și disponibilizarea fondurilor de la Comisia Europeană prin Facilitatea de Redresare și Reziliență și programul SAFE.
Măsuri pentru reducerea costurilor de finanțare
Pentru a reduce costurile de finanțare, Ministerul Finanțelor va redeschide emisiuni de obligațiuni de tip benchmark și va realiza operațiuni de răscumpărare sau preschimbare a titlurilor de stat. Astfel, ministerul intenționează să redeschidă emisiunile de obligațiuni de stat de tip benchmark până la atingerea unor volume considerabile, creând instrumente financiare mai lichide, care pot fi tranzacționate mai ușor pe piața secundară. Lichiditatea ridicată este apreciată de investitori, ceea ce poate duce la acceptarea unor randamente mai mici și, implicit, la costuri mai reduse de împrumut.
Datoria guvernamentală pe termen scurt, ce trebuie rambursată în termen de 12 luni sau mai puțin, a ajuns la o pondere de 23,1% din totalul datoriei interne la finalul lunii august, în creștere de la 19,7% în februarie. Titlurile de stat emise pe piața internă care pot fi răscumpărate sau preschimbate sunt cele cu maturitatea reziduală de cel mult un an. Ministerul va modifica oferta de titluri de stat pentru a reacționa la condițiile de piață.
Până la data de 16 martie a.c., Ministerul Finanțelor a atras 28% din planul de finanțare, respectiv 74 de miliarde de lei. Pentru trimestrul II al anului 2026, volumul indicativ al emisiunilor de titluri de stat pe piața internă este estimat între 20 și 25 de miliarde de lei.