Cluj 16°C
Timișoara 12°C
Antisepticele din spitale, pericol ascuns: Bacterii rezistente din cauza lor
O substanță antiseptică uzuală, aplicată pe pielea pacienților în spitale, poate favoriza apariția unor bacterii tolerante sau chiar rezistente la efectul său, conform unui studiu recent. Cercetarea, publicată într-un jurnal de specialitate, arată că aceste reziduuri pot persista pe suprafețe timp de ore, inclusiv după curățare, creând un mediu propice dezvoltării bacteriilor.
Cum poate un antiseptic comun să genereze rezistență
Studiul a scos la iveală că bacteriile pot dezvolta o „toleranță” la substanțe chimice precum alcoolul, iodul sau peroxidul de hidrogen. Bacteriile tolerante pot supraviețui unor concentrații ale acestor substanțe, dar sunt distruse de concentrații mai mari, folosite în procesul de curățenie. Mai problematică este rezistența, care permite bacteriilor să prolifereze chiar și în prezența antisepticelor care, în mod normal, le-ar elimina. Odată ce aceste bacterii învață să tolereze urme slabe de antiseptic, pot face schimb de fragmente ADN. Această caracteristică le poate ajuta să evite și medicamentele menite să stopeze infecțiile bacteriene, cum ar fi antibioticele.
Bacterii rezistente identificate în spitale
Cercetătorii au analizat bacteriile tolerante la clorhexidină, o substanță frecvent folosită pentru curățarea pielii pacienților înainte de intervenții chirurgicale. Testele au fost efectuate într-o unitate de terapie intensivă dintr-un centru medical din Illinois. În 2018, au fost prelevate 219 probe de pe diverse suprafețe, inclusiv paturi, tastaturi și chiuvete. Studiul a identificat că 36% din bacteriile izolate prezentau un anumit nivel de toleranță la clorhexidină. Testele de laborator au demonstrat că urmele de antiseptic rămân pe suprafețe cel puțin 24 de ore, chiar și după curățare.
Prudență în utilizarea antisepticelor
Echipa de cercetare a descoperit bacterii tolerante la clorhexidină în toate camerele de spital. Chiuveta din spital a fost identificată drept un „punct fierbinte” pentru aceste bacterii. Studiul sugerează că bacteriile se pot răspândi prin aerosoli, ajungând pe diverse suprafețe precum pervazurile ferestrelor. Unele tulpini bacteriene rezistente la antiseptice purtau o plasmidă care, pe lângă toleranța la clorhexidină, le putea ajuta să reziste și la antibioticele de ultimă instanță. Autorii studiului subliniază necesitatea unor investigații suplimentare pentru a evalua efectele reziduurilor de antiseptic și în alte medii, cum ar fi domiciliile și clinicile veterinare.
Sursa: Digi24
