Prețurile petrolului, pe un trend ascendent: Ce se întâmplă cu strâmtoarea hormuz Contractele futures pentru petrolul Brent au crescut cu peste 7% luni, depășind 77 de dolari pe baril, după o creștere de aproape 19% de la începutul anului

Prețurile petrolului, pe un trend ascendent: Ce se întâmplă cu strâmtoarea hormuz

Contractele futures pentru petrolul Brent au crescut cu peste 7% luni, depășind 77 de dolari pe baril, după o creștere de aproape 19% de la începutul anului. Această evoluție vine în contextul tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu, generate de atacurile SUA și Israelului asupra Iranului. Potrivit analizei președintelui Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, aceste evenimente au sporit îngrijorările legate de întreruperile în aprovizionarea cu petrol și gaze naturale.

Strâmtoarea Hormuz: Axa energetică a lumii

Centrul atenției este strâmtoarea Hormuz, un punct strategic esențial pentru transportul global de petrol. Aproximativ 20 de milioane de barili de țiței și produse petroliere, echivalentul a aproape 20% din consumul global, tranzitează zilnic prin această rută maritimă. Chisăliță subliniază importanța crucială a acestei strâmtori, considerând-o „artera energetică a lumii”. Prin urmare, o eventuală blocare ar afecta imediat piața globală, privând-o de o cincime din fluxul său energetic vital.

În prezent, peste 250 de nave așteaptă să intre sau să iasă din strâmtoare. Conform datelor disponibile, traficul maritim a scăzut semnificativ, unele rapoarte indicând o reducere de până la 70%. Companiile navale evită intrarea în strâmtoare, iar multe nave aflate deja în Golf nu își finalizează tranzitul. Analiza sugerează că ne aflăm într-o fază de „pre-blocaj”, unde fluxul este înghețat, anterior opririi formale.

Consecințe potențiale și măsuri de atenuare

În cazul unei blocări complete a strâmtorii Hormuz, singura alternativă viabilă pentru transportul petrolului ar fi utilizarea conductelor. Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite dețin astfel de infrastructuri, dar capacitatea lor combinată de transport este limitată, acoperind doar o parte din deficitul potențial. Dacă strâmtoarea ar fi blocată, deficitul brut s-ar ridica la 13,5 mb/zi, reprezentând aproximativ 13% din producția globală.

Pentru a face față unei astfel de crize, ar putea fi luate măsuri ca suplimentarea producției în alte regiuni sau apelarea la stocurile strategice existente. Totuși, capacitatea de a compensa rapid o penurie majoră este limitată. Stocurile strategice mondiale de petrol, deținute de diverse țări, ar putea oferi acoperire pentru aproximativ 111 zile, dar nu ar elimina complet impactul.

În ciuda inițiativelor OPEC+ de a crește producția, piața petrolului se confruntă cu o cerere rigidă pe termen scurt, ceea ce ar putea conduce la o reacție violentă a prețurilor. Analizele arată că blocarea strâmtorii Hormuz nu ar fi doar o criză regională, ci un șoc sistemic global, cu efecte pe termen lung asupra economiei. În astfel de situații, consecințele imediate pot include inflație, costuri logistice crescute și încetinire economică.

Sursa: G4Media