Platforma APIC, un sistem informatic menit să detecteze evaziunea fiscală, a fost atribuită direct către Rasirom, regia autonomă a SRI, cu un buget de peste 60 de milioane de euro

Platforma APIC, un sistem informatic menit să detecteze evaziunea fiscală, a fost atribuită direct către Rasirom, regia autonomă a SRI, cu un buget de peste 60 de milioane de euro. Decizia a ridicat semne de întrebare cu privire la transparența cheltuielilor și la necesitatea implicării serviciului secret în gestionarea datelor financiare. Termenul limită pentru finalizarea proiectului este decembrie 2025, dar progresele sunt incerte.

De la licitație ratată la atribuire directă

Proiectul “Administrație Performantă prin Informație Consolidată – APIC” (parte din PNRR) a început cu un anunț de consultare a pieței în noiembrie 2022. Ministerul Finanțelor a dorit să adune informații de la companii din domeniu pentru a stabili cerințele caietului de sarcini. Firmele au estimat un cost mediu de 104 milioane de lei. Au avertizat asupra timpului scurt pentru finalizare, impus de PNRR, până la sfârșitul lui 2025.

După consultări, Ministerul a eliminat achiziția de hardware din caietul de sarcini și a organizat o a doua rundă. Propunerile financiare au scăzut la 67 de milioane de lei. În cele din urmă, Ministerul Finanțelor a ales atribuirea directă prin ordonanță de urgență către Rasirom. Aceasta a fost desemnată în noiembrie 2023 ca integrator al elementelor de securitate națională din „hub-ul financiar” al ministerului.

Îngrijorări privind accesul la date și lipsa de transparență

Ordonanța de urgență a justificat implicarea SRI invocând potențiale dezastre și necesitatea respectării termenului limită din PNRR. Andrei Miftode, subsecretar de stat în Ministerul Economiei, a subliniat pentru Context.ro principalele motive de neconstituționalitate: încălcarea drepturilor fundamentale, lipsa justificării urgenței și impredictibilitatea normei. „Vorbind despre un sistem care centralizează date esențiale ale cetățenilor și mediului economic, fără reguli stricte, riscul abuzurilor este ridicat,” a explicat Miftode.

Consiliul Legislativ a criticat lipsa de coerență a ordonanței. În plus, o investigație Europa Liberă a amintit de platforma „SII Analytics” a SRI, lansată în 2019, care permitea serviciului secret acces la datele ANAF. Andrei Nicoară, expert eguvernare, consideră că discuția despre accesul SRI la date este perimată: „Orice s-ar face acum e doar un upgrade tehnologic. Din punctul meu de vedere, focusul nu trebuie să fie pe tehnologie.”

Stadiul implementării și lipsa răspunsurilor

În februarie 2025, la peste un an de la adoptarea ordonanței, APIC era încă în etapa de analiză a cerințelor funcționale, conform Curții de Conturi. ANAF a indicat că nu mai are responsabilități directe în derularea proiectului. Solicitările de informații despre stadiul implementării, adresate Ministerului Finanțelor, au rămas fără răspuns. Rasirom a menționat că informațiile sunt clasificate.

Conform datelor publice, Rasirom a primit peste 60 de milioane de euro din fonduri europene prin PNRR, pentru mai multe proiecte, inclusiv APIC. Cu toate acestea, regia a precizat că nu a aplicat proceduri de achiziții publice pentru echipamentele necesare.

Sursa: Context.ro