În ultimele zile din ianuarie, stratosfera a prezentat un Vortex Polar deformat, cu nucleul tras spre America de Nord, semnificând o schimbare semnificativă în dinamica vremii globale. Această modificare a dus deja la manifestări severe de iarnă în Statele Unite, unde temperaturi scăzute, ninsoare abundentă și condiții de gheață afectează zone extinse. Deși nordul și nord-vestul Europei se confruntă cu aer rece, sudul și vestul continentului beneficiază de mase de aer mai blânde, ceea ce sugerează o divergență considerabilă în tiparele climatice. În România, finalul acestei luni și începutul lui februarie sunt prognozate ca fiind anormal de calde, ca urmare a acestor fenomene.
„Un vortex polar nu este un singur obiect, ci o circulație vastă, care se extinde de la sol până în stratosferă. Odată ce stratosfera se încălzește brusc, schimbările în presiune pot slăbi circulația polară și pot provoca efecte cu o durată de 2 până la 6 săptămâni,” explică un specialist în meteorologie. Această încălzire stratosferică, cunoscută sub acronimul SSW, devine un factor cheie în determinarea vremii pe termen lung. Totuși, nu orice SSW conduce la ninsoare abundentă în Europa; semnalele puternice și coerente pot influența blocajele atmosferice, facilitând pătrunderea maselor de aer rece.
Ce va urma în februarie este un subiect de interes pentru meteorologii din întreaga Europă. Proiecțiile arată anomalii semnificative ale temperaturii în stratosferă, indicate de o încălzire puternică deasupra regiunii polare. Această presiune ridicată ar putea determina o ruptură a vortexului, un semn clasic al unei perturbări majore.
Pentru Europa, aceasta poate însemna o fereastră „periculoasă” pentru a doua parte a lunii. Meteorologii avertizează că efectele la sol nu se simt imediat, adesea necesitând o perioadă de ajustare între stratosferă și troposferă. Între timp, începutul lui februarie ar putea fi mai blând, dar indicii pentru o revenire a vremii reci cresc pe măsură ce luna avansează.
„Nordul și nord-vestul Europei, inclusiv Islanda, Scandinavia și Regatul Unit, ar putea resimți cele mai rapide schimbări dacă modelul de flux se transformă în nordic sau nord-estic,” subliniază expertul nostru. De asemenea, în Europa Centrală, riscurile pentru episoadele reci se intensifică, în special dacă se instalează un sistem de blocaj în nord. România se află deocamdată într-o zonă ambivalentă, fiindu-le sortită alternarea între aer rece dinspre nord-est și temperaturi mai normale, în funcție de influențele atmosferice predominante.
Specialiștii subliniază că termenii alarmanți folosiți în media nu reflectă întotdeauna realitatea vremii locale. „Colapsul vortexului polar nu înseamnă neapărat ninsoare; este o chestiune de detalii, cum ar fi poziția centrilor de presiune și umezeala disponibilă,” avertizează meteorologul. Astfel, este mai realist să ne așteptăm la o posibilă creștere a riscurilor de episoade reci în a doua jumătate a lunii, nu la o certitudine de ninsoare masivă.
România, având în vedere aceste tendințe, ar putea experimenta o iarnă variabilă. Cu o combinație între căldură anormală și posibile pătrunderi de aer rece, rămâne de văzut cum vor evolua condițiile meteorologice în săptămânile următoare. Populația și autoritățile sunt avertizate să rămână vigilente și informate, pentru a se adapta rapid la schimbările imprevizibile pe care meteorologia le poate aduce.
