Vochin, despre eșecul Italiei: De ce cluburile au pus umărul la ratare, nu selecționerul

Naționala, oglinda cluburilor

Performanța unei echipe naționale nu poate fi îmbunătățită radical, cu 20% sau mai mult, doar prin selecție sau tactică. Nivelul la care joacă jucătorii în fiecare săptămână, în cluburile lor, este cel care dictează, în mare măsură, potențialul naționalei. Campionatele în care evoluează, rolurile pe care le au în echipe, experiența meciurilor din Champions League sau din campionatele de elită – toate acestea contribuie la formarea jucătorilor. Fără o bază solidă la nivel de club, naționala are de unde să ridice performanța.

Interesul naționalei și al cluburilor trebuie să fie aliniate. O națională puternică nu se construiește doar în cantonamente. Se construiește în fiecare weekend, pe stadioanele cluburilor. Jucătorii remarcați în competițiile finale sunt cei mai căutați pentru transferuri la echipe de top, ceea ce aduce beneficii financiare cluburilor. Acesta este cercul virtuos al succesului. O generație de jucători care evoluează constant la cel mai înalt nivel, în competiții majore, oferă selecționerului o resursă valoroasă în vederea atingerii obiectivelor.

Decăderea fotbalului italian

Italia suferă astăzi nu doar din cauza selecției. Problemele sunt mai profunde: jucătorii nu mai au același impact la nivel de club, echipele italiene nu mai domină competițiile europene, iar intensitatea și calitatea jocului intern nu mai generează generații capabile să facă diferența pe scena internațională. Analizele subliniază că situația actuală nu este o consecință a ratării calificării, ci mai degrabă o cauză majoră.

Echipele naționale de succes sunt alimentate de jucători care evoluează la cel mai înalt nivel, în primele cinci campionate ale Europei, în echipe importante, în meciuri cruciale. Dacă există astfel de jucători, există o șansă reală de a performa. Dacă nu, se construiește pe limită. Dezbaterea privind performanța naționalei ar trebui să se mute, cel puțin parțial, spre academii, spre cluburi și competițiile interne. Naționala nu este un laborator, ci un loc în care se valorifică talentul. Iar dacă „materia primă” nu este suficient de bună, nici cel mai inspirat selecționer nu poate schimba radical rezultatul.

Italia a ratat ritmul, iar acesta nu se recuperează la echipa națională. Se construiește, încet, constant, la cluburi. Problemele fotbalului italian, cu tot tabloul, pot fi corectate doar prin schimbări structurale la nivel de cluburi și dezvoltare a jucătorilor tineri.

În prezent, nicio echipă italiană nu a fost prezentă în semifinalele competițiilor UEFA în sezonul recent încheiat.