Cluj 16°C
Victoria și pacea, oare? O țară strigă că a învins
Israelul a cedat temporar în Liban, în contextul negocierilor complexe dintre Statele Unite și Iran, care vizează un acord major. Acesta ar putea debloca fonduri iraniene blocate în conturi americane, în schimbul concesiilor nucleare. Armistițiul din Liban, facilitat de SUA, a intrat în vigoare pe 17 aprilie, iar acordul ar putea conduce la încetarea războiului din Golf.
Schimb de uraniu îmbogățit pe dolari
Potrivit informațiilor, Washingtonul și Teheranul negociază eliberarea a 20 de miliarde de dolari din fondurile iraniene blocate. În schimbul acestei sume, Iranul ar fi de acord să renunțe la uraniul îmbogățit. Această înțelegere ar putea prelungi armistițiul de zece zile în Golf. Acordul ar putea marca, de asemenea, o posibilă încetare a conflictului.
Președintele Donald Trump a confirmat că Iranul este dispus să predea rezervele de uraniu îmbogățit, exprimând optimism cu privire la încheierea unui acord. Negocierile se vor relua în Islamabad, potrivit anunțurilor. În paralel, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat că Iranul va ridica blocada strâmtorii Hormuz, ca urmare a armistițiului dintre Israel și Liban. Această decizie deschide calea pentru navigarea comercială, pe durata armistițiului.
Într-un punct sensibil al negocierilor, Statele Unite insistă ca Iranul să renunțe la uraniul îmbogățit. Se pare că nu există încă un acord final cu privire la soarta celor 440 de kilograme de uraniu îmbogățit la 60%. Statele Unite cer ca acesta să fie scos din Iran. În cazul în care Iranul ar accepta, ar putea beneficia de o relaxare economică semnificativă. Discuțiile includ, de asemenea, un moratoriu „voluntar” pentru îmbogățirea uraniului, SUA propunând 20 de ani, iar Iranul, cinci ani.
Rolul Hezbollah în ecuație
Pentru a facilita acordul, Donald Trump a acceptat cererea Iranului pentru un armistițiu în Liban. Acesta permite organizației Hezbollah să rămână prezentă, în ciuda loviturilor militare din partea Israelului. Guvernul lui Benjamin Netanyahu a acceptat solicitarea, reflectând complexitatea strategică a situației.
Haaretz a exprimat îngrijorarea cu privire la pregătirea negociatorilor americani, considerând că experiența iraniană este superioară. Negocierile solicită răbdare și expertiză, iar negociatorii iranieni par a fi mai bine pregătiți.
Impactul asupra Israelului
Planurile lui Benjamin Netanyahu par să se fi împotmolit în contextul conflictului din Golf. Israelul a fost implicat în atacurile inițiate asupra Iranului, iar premierul israelian a insistat pentru intervenția SUA. Principalele obiective ale lui Netanyahu, inclusiv modificarea regimului iranian și eliminarea amenințărilor, nu au fost atinse pe deplin.
Șeful Mossadului, David Barnea, a comunicat intenția de a continua campania pentru schimbarea regimului, chiar și în eventualitatea încheierii războiului. Aportul Washingtonului și rezultatul acordului potențial între Iran și SUA vor determina direcția ulterioară.
Un articol din The Wall Street Journal detaliază componența noii conduceri iraniene, considerată mai radicală. Această aripă a preluat puterea după eliminarea primei generații de lideri, inclusiv ayatollahul Ali Khamenei. Mohammad Bagher Zolghadr, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională, este considerat o figură extremistă.
Războiul a condus la o banalizare a conflictului, cu SUA implicându-se direct. Iranul a pus în aplicare o amenințare de mult timp, blocând Strâmtoarea Hormuz. Monarhiile arabe au reacționat diferit. Turcia, Pakistan și Egipt au inițiat discuții, indicând o abordare echilibrată față de Iran.
Un sondaj realizat de Pew Research Center a evidențiat o scădere a susținerii pentru Israel în rândul publicului american, mai ales în rândul tinerilor.
În acest context, posibilitatea ca un viitor președinte american să lanseze un atac pentru schimbarea regimului în Iran pare redusă.
Armistițiul curent în Golf expiră pe 21 aprilie.
