O tânără din LOS ANGELES a obținut o victorie istorică în instanță împotriva platformelor META și YOUTUBE, după ce un juriu a decis că designul „adictiv” al serviciilor lor este responsabil pentru prejudiciile suferite de aceasta. Companiile au fost condamnate să plătească despăgubiri totale de 6 milioane de dolari. Verdictul este considerat un moment de cotitură în industria tehnologică, deschizând calea pentru mii de procese similare.
Jurații au stabilit că META și YOUTUBE au fost neglijente în proiectarea și operarea platformelor, iar această neglijență a contribuit direct la afectarea sănătății mintale a reclamantei, identificată prin inițialele K.G.M. De asemenea, s-a constatat că firmele știau sau ar fi trebuit să știe că serviciile lor prezintă riscuri pentru minori, fără a avertiza corespunzător utilizatorii. Instanța a acordat 3 milioane de dolari despăgubiri compensatorii, META urmând să plătească 2,1 milioane dolari, iar YOUTUBE 900.000 dolari. Pe lângă acestea, juriul a decis acordarea a încă 3 milioane de dolari daune punitive, după ce a concluzionat că ambele companii au acționat cu „rea-credință, opresiune sau fraudă”.
Povestea K.G.M. și impactul rețelelor sociale asupra adolescenților
K.G.M. a început să utilizeze YOUTUBE la vârsta de șase ani și INSTAGRAM la nouă ani. În fața juraților, tânăra a descris efectele negative ale utilizării excesive. „Mi-a afectat foarte mult stima de sine”, a mărturisit K.G.M., explicând că aplicațiile au determinat-o să renunțe la hobby-uri, să aibă dificultăți în a-și face prieteni și să se compare constant cu alții. Avocatul său, MARK LANIER, a susținut că platformele au fost concepute intenționat pentru a crea dependență, prin funcții precum derularea infinită, redarea automată a videoclipurilor, notificările și sistemele de apreciere.
META și GOOGLE, proprietarul YOUTUBE, au respins acuzațiile și au anunțat că vor contesta decizia în instanță. Companiile au susținut în timpul procesului că problemele reclamantei nu sunt cauzate de platforme, invocând factori personali și familiali. Juriul a respins însă aceste argumente.
Potențiale implicații juridice și presiuni asupra modelului de afaceri
Verdictul ar putea afecta modul în care este interpretată Secțiunea 230 din legislația americană, care protejează platformele online de răspundere pentru conținutul utilizatorilor. În aceste cazuri, reclamanții au argumentat că prejudiciile provin din designul platformelor, nu din conținut. De asemenea, cazul ar putea avea efecte dincolo de social media, influențând procese împotriva altor platforme online.
La nivel european, verdictul este văzut ca un semnal clar pentru industrie. Comisarul european pentru Suveranitate digitală, HENNA VIRKKUNEN, a declarat că decizia transmite „un mesaj foarte clar” că platformele trebuie să ia în serios „riscurile pe care le generează”. Specialiștii spun că, deși sancțiunile financiare sunt relativ mici pentru giganții tech, adevărata amenințare este obligația companiilor tech de a-și reproiecta produsele, ceea ce le-ar amenința profund modelul de afaceri.
Decizia de la LOS ANGELES vine după ce, într-un dosar separat judecat în NEW MEXICO, META a fost obligată să plătească 375 de milioane de dolari pentru că nu a protejat suficient minorii și i-a expus unor pericole, inclusiv exploatării sexuale.
