Vara, din ce în ce mai lungă: Studiu șocant despre efectele climei

Verile se prelungesc și devin mai fierbinți, arată datele recente ale cercetătorilor. Schimbările de anotimp se produc cu o viteză tot mai mare, iar zonele de coastă din emisfera nordică sunt cele mai afectate de această tendință. Fenomenul are consecințe serioase pentru agricultură, resursele de apă și sănătatea umană.

Creșteri semnificative ale duratei verii

Studiile au analizat evoluția temperaturilor între 1961 și 2023, examinând zonele uscate, oceanele și zonele de coastă din ambele emisfere. Cercetătorii au investigat și tendințele din zece orașe importante de pe glob. Rezultatele arată că, între 1990 și 2023, durata medie a verii a crescut cu aproximativ șase zile pe deceniu.

Analizele anterioare, realizate până la începutul anilor 2010, indicau o creștere de doar patru zile pe deceniu. Această accelerare a schimbărilor climatice este îngrijorătoare și necesită o atenție sporită din partea autorităților și a populației.

Orașe cu veri tot mai lungi

Pentru multe orașe, datele sunt chiar mai alarmante. Un exemplu concludent este Sydney, unde verile durează acum circa 130 de zile. În 1990, durata verii în acest oraș era de 80 de zile, ceea ce înseamnă o creștere de 15 zile pe deceniu. Toronto înregistrează și el o creștere semnificativă, cu opt zile pe deceniu.

Astfel de schimbări pot avea efecte directe asupra modului în care ne organizăm viața de zi cu zi. Modificările în ciclurile naturale pot afecta inclusiv disponibilitatea resurselor naturale și pot genera presiuni suplimentare asupra economiei.

O nouă abordare a definiri anotimpurilor

Cercetătorii propun o nouă metodă de definire a anotimpurilor, prin renunțarea la calendar. Vara ar trebui stabilită pe baza depășirii temperaturii medii istorice pentru fiecare localitate. Pragul este calculat pe baza datelor climatice din perioada 1961–1990.

O altă propunere este o nouă modalitate de măsurare a căldurii acumulate, combinând temperatura cu durata perioadei calde. Începând cu 1990, căldura estivală acumulată în emisfera nordică a crescut de trei ori mai repede comparativ cu intervalul 1961–1990.